Nu există sentiment mai plăcut decât să ştii că oraşul tău simbolizează ceva în istoria românilor. Sunt oraşe-martir apărute după decembrie 1989 cam peste tot prin ţară, chiar dacă acolo nu s-a tras decât, eventual, de cartuşele de Kent din sediul partidului comunist. Există oraşe în care diverse monumente atestă faptul că, la un moment dat, pe-acolo a trecut, pentru a-şi vedea ţiitoarea, vreun domnitor mai mult sau mai puţin celebru. Dorinţa de a te agăţa de momentele şi schiţele importante ale istoriei pentru a ieşi, oarecum, în evidenţă este firească.
De aceea nu ne mai miră faptul că municipiul Arad a luat hotărârea de a înălţa un monument al Marii Uniri. Pentru cei care nu ştiu, există o istorie paralelă care spune că, în cazul în care, din cauza vremii, Marea Unire nu s-ar fi putut ţine la Alba Iulia, următorul pe listă, având acoperiş retractabil pentru tot oraşul şi gară, era Aradul. De aceea este absolut normal ca în Arad să existe un monument dedicat unui eveniment care n-a avut loc în Arad. Proiectul monumentului există deja, ba chiar există şi o hotărâre de guvern care îi justifică utilitatea, iar acum a fost scoasă la licitaţie elaborarea „studiului de fezabilitate“, a „proiectului tehnic“, a „caietului de sarcini“ şi a „detaliilor de execuţie“.
Totul în valoare de 238.122 de lei, cu tot cu TVA. Dacă studiul de fezabilitate (care, în mod normal, ar fi trebuit făcut înainte de a se face proiectul, putând spune şi că monumentul nu este fezabil) şi celelalte acte minore costă aproape 50.000 de euro, vă daţi seama cam cât va costa monumentul în sine. Monument care, după cum îl arată imaginile, este un soi de pâine împletită a infinitului, o copie de prost gust a Coloanei Infinitului a lui Brâncuşi, o kitschomănie similară „Măslinei în Scobitoare“ din Piaţa Palatului şi atâtor altor pseudo-lucrări artistice înălţate pe bani publici în ultimii 22 de ani. Are nevoie Aradul de un nou kitsch? Are, pentru că trebuie ceva nou, care să pună în umbră kitsch-urile deja existente. În plus, dacă nici monumente inutile nu se fac, de unde să se strângă bani pentru campaniile comasate ale lui Falcă?
La Arad s-au intilnit marii patrioti ai vremii pentru a intocmi actele necesare Marii Uniri.Daca se va face un monument la Arad,atunci cu siguranta va fi sa le faca in ciuda banatenilor,oameni de nimic,care abia au fost convinsi sa vina la Arad cu actele necesare.Banatenii regreta si acum ca au facut acest lucru.Halal patrioti!!!In continuare se mai face confuzia caAradul ar fi in banat,ce sa spun sunt multi prosti in Romania chiar si printre voi!!!
Pot sa va spun ca la radio Erevan: aveti dreptate dar numai partial... Fiind cititor fidel ma simt obligat sa fac cateva precizari și anume:
1. În privința lui Falcă aveți dreptate de cele mai multe ori.
2. În privința monumentului la fel. Din ce am văzut va fi un kitsch de proporții.
3. Lucrul cel mai important, pentru mine cel puțin, îl reprezintă greșeală majoră pe care o comiteți în privința rolului istoric al orașului Arad în înfăptuirea Marii Uniri. Comitetul de Acțiune condus de Vasile Goldiș (arădean de altfel) a avut sediul la Arad. Tot la Arad au avut loc negocierile dintre Consiliul Național al Românilor și reprezentatntul ungariei cu privire la situația și viitorul Transilvaniei. Tot la Arad în 14 noiembrie 1918 Iuliu Maniu a pus capăt negocierilor proclamând pentru prima dată ruperea totală a Transilvaniei de Austro-Ungaria. Alba Iulia a fost aleasă ca loc de desfășurare deoarece era situată aproximativ în centru Transilvaniei și asigura participarea populatiei din toate colturile Transilvaniei tinand cont de mijloacele de transport existente atunci... Așadar nu este vorba de nici o istorie paralelă ci de o istorie reală pe care unii o cunosc și alții o ignoră .