Home / Ancheta / Câteva cazuri de ofiţeri acoperiţi din presa românească

Câteva cazuri de ofiţeri acoperiţi din presa românească

Zoom

În martie 2010, George Maior, directorul SRI, a fost primul demnitar al statului român care recunoştea că serviciul pe care îl conduce şi-a implantat agenţi acoperiţi în „zonele de interes pentru securitatea naţională“. Directorul Maior a preferat eufemismul „zone de interes“, pentru a răspunde la întrebarea reporterului României libere, anume „dacă SRI mai are agenţi acoperiţi în presă“. Maior n-a uitat să precizeze că aşa procedează orice serviciu din zona UE sau NATO.

Întrebat, în continuare, la ce servesc agenţii acoperiţi din presă sau din politică, Maior ne-a servit o clasică minciună de serviciu, cum că rolul agenţilor este de a culege informaţii necesare exclusiv pentru securitatea naţională, „fără conotaţii politice sau mediatice“.

August 2012: jurnalistul Valentin Zaschievici este dat afară de la Jurnalul naţional după ce iese la iveală, dintr-un set de documente interne ale SRI, că acesta a fost omul Serviciului Român de Informaţii, implantat în redacţia ziarului sus-amintit, şi nu pentru a culege informaţii necesare exclusiv scopului securităţii naţionale. Dacă punem la socoteală că Jurnalul naţional a fost una dintre piesele forte ale trustului Intact, prin care s-a comunicat în media urgenţa suspendării lui Traian Băsescu, înseamnă că, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, Jurnalul naţional a creat o problemă de vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, deci se impunea culegerea de informaţii din interiorul cotidianului, exclusiv în folosul securităţii naţionale.

Gardienii siguranţei naţionale se vor apăra şi de data aceasta cu legea în mână, invocând faptul că, în iunie 2010, presa a fost inclusă oficial în rândul vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale, în documentul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, adoptat de CSAŢ. Or, operaţiunea suspendării preşedintelui Băsescu, catalogată drept lovitură de stat, sintagmă adoptată inclusiv în retorica instituţiilor europene, demonstrează fără drept de tăgadă că este o vulnerabilitate la adresa securităţii găzduirea în presă a oricărei opinii, informaţii sau intenţii cu privire la tentativa, de altfel democratică şi legală, de suspendare a preşedintelui Băsescu.

Dacă punem la socoteală reacţia palidă a lui Zaschievici la acuzaţiile care i s-au adus („Răspunsul la această întrebare cred că va trebui să-l găsim împreună la sfârşitul acestui interviu sau în timp…“, a preferat să declare jurnalistul pentru Evenimentul zilei) cum că a fost o cârtiţă implantată de SRI în redacţia Jurnalului naţional, cât şi faptul că SRI a recunoscut validitatea documentelor din care rezultă acest lucru, înseamnă că scopul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării cu privire la vulnerabilităţile presei la adresa securităţii a fost atins. Mai urmează să demarcăm graniţa iluzorie dintre presa vulnerabilă şi cea prietenoasă, vizavi de suspendarea preşedintelui, pentru a creiona tristul tablou al viitorului presei într-o ţară fără nici un viitor precum România, la începutul mileniului 3.

Până în 2004, România liberă a fost considerat de SRI, mai precis de Divizia Apărarea Constituţiei, cel mai periculos ziar din România. În 1990, SRI a înregistrat o tentativă eşuată de a-l reactiva ca ofiţer acoperit, în cadrul redacţiei României libere, pe jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, fost informator al Securităţii, cu numele de cod Deleanu. În cursul anilor ’90, la România liberă a fost implantat agentul acoperit Dorin Cacuci, cu statutul de reporter. Fost mercenar în Legiunea Străină, Cacuci a fost rănit într-o misiune în Africa Centrală şi reformat. Întors în ţară, este recrutat de SRI şi implantat în redacţia României libere. După 1996, este recuperat de SRI, unde ajunge la gradul de colonel, în cadrul Diviziei Apărarea Constituţiei.

Cea de-a doua mare vulnerabilitate a SRI a constituit-o Evenimentul zilei, care a cârmit-o brusc odată cu desantarea în redacţia ziarului a lui Dan Andronic, fostul redactor-şef adjunct al cotidianului în vremurile sale de glorie, şi apoi a însuşi fondatorului Bulinei roşii, Ion Cristoiu, alias Coroiu. Cristoiu a părăsit redacţia Antenei 3 în 2009, pentru puerilul motiv că s-ar fi certat cu Mircea Badea. În aceeaşi perioadă, în presă au apărut mai multe informaţii din care reieşea că Ion Cristoiu ar fi fost informator al Securităţii, cu numele de cod Coroiu. Din 2011, Evz a devenit unul dintre cei mai deliranţi susţinători ai lui Băsescu, odată cu recuperarea în rândul acţionariat a băiatului de casă al generalului Gioni Popescu şi cu revenirea printre minţile creative a presupusului Coroiu.

 

(va urma)

 

 

(318 articole)

www.catavencii.ro

Adaugă comentariu

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.