În 1964, Isaac Asimov s-a aventurat, în New York Times, să facă niște predicții despre cum va arăta lumea peste 50 de ani. Adică acum. Ia să vedem, ce zicea tatăl roboților?
“Comunicațiile vor fi cu imagine-sunet și veți vedea persoana de la telefon la fel de bine cum o veți auzi. Ecranul poate fi folosit nu doar pentru a vedea oameni, ci și pentru a studia documente și fotografii și pentru a citi din cărți. Sateliți sincroni vor face posibilă apelarea directă a oricărui punct de pe Pămînt, inclusiv stațiile meteo din Antarctica.” Bingo! Pe asta a nimerit-o la fix.
“Electronicele din 2014 nu vor avea cabluri electrice, desigur, pentru că vor fi alimentate cu baterii de durată, pe bază de radioizotopi.” – I love this one!
“Roboții nu vor fi nici peste tot, nici foarte buni în 2014, dar vor exista.”
“Vehicule cu «creiere-robot» pot fi programate pentru anumite destinații și se vor deplasa acolo fără interferența reflexelor lente ale unui șofer uman.” E după colț. În doi-trei ani, se face!
“Televizoarele obișnuite vor fi înlocuite de ecrane de perete; dar vor apărea și cuburi transparente care vor permite vizionarea tridimensională.” Avem alte metode pentru 3D, dar gestul contează.
“Populația lumii va fi de 6,5 miliarde de oameni, iar populația Statelor Unite va fi de 350 de milioane.” Și, zice el mai departe, dacă populația va crește lipsită de control, “pînă în 2450 tot Pămîntul va fi un Manhattan blocat” și ”va exista, prin urmare, o propagandă masivă în favoarea controlului nașterii prin metode raționale și umane și, pînă în 2014, va avea, fără dubiu, efecte serioase.” Da și nu. Adică viața bate filmul, sîntem peste 7 miliarde, și nu, sau, mai precis, doar în China, dar și acolo vor să renunțe la control.
“Lumea lui 2014 va avea puține meserii de rutină care să nu poată fi făcute mai bine de vreo mașinărie decît de oameni. Omenirea va deveni, prin urmare și în mare, o rasă de supraveghetori de mașini. Școlile vor fi orientate spre asta. Toți liceenii vor studia fundamentele tehnologiei calculatoarelor, vor deveni eficienți în aritmetică binară și vor fi pregătiți la perfecțiune pentru utilizarea limbajelor de calculator care se vor dezvolta din contemporanul «Fortran».”
“Omenirea va suferi de boala plictiselii, o afecțiune care se va răspîndi tot mai mult în fiecare an și care va crește în intensitate. Acest lucru va avea consecințe serioase mentale, emoționale și sociologice, și îndrăznesc să spun că psihiatria va fi de departe cea mai importantă specializare în 2014.”
“Cel mai slăvit cuvînt din vocabular, în societatea noastră de relaxare forțată, va fi «munca».” Ahhh, ce-am mai rîs la asta!
Sir Arthur C. Clarke, pe de altă parte, prezicea, tot atunci, că prin 2000 vom putea face orice treabă, de oriunde, oriunde. Și dădea ca exemplu neurochirurgi din Edinburgh operînd pe pacienți din Noua Zeelandă. Ei bine, în 2001, niște chirurgi, în California, au făcut 17 operații asupra unor pacienți în Roma.
Viitorul e aici. Fără baterii cu radioizotopi, fără mașini zburătoare. Fără colonii pe Lună și fără liceeni care să știe, toți, Java. Cu super-bacterii rezistente la antibiotice, cu suprapopulație și încălzire globală. Dar și cu supercalculatoare într-un mobil, cu proteze acționate direct cu creierul și cu manipulări genetice. Aaa, da, și cu Internet.
mda! sunt bune si predictiile astea. dar cei doi sunt scriitori de sf – pana la urma e de bun simt sa spuna ca peste 50 de ani saltul tehnologic va fi foarte important. si scopul rubricii de aici din catavencii se ocupa de tehnologie… am inteles asta. nu mi se par chiar fenomenale ideile unui om care „la baza” este inginer in biochimie… a intuit bine, nu contest asta.
dar pentru niste predictii bazate pe observatii sociale as cita mai mult din cartile lui toffler.
O rugaminte. Daca se poate sa explicati intr-un articol cum e cu acea camera foto de la MIT care realizeaza cateva trilioane de frame-uri pe secunda. Cu ea au reusit sa realizeze un filmulet cu un fascicol de lumina in deplasare, dar, aparent, asta ar insemna ca „masinaria” lor a functionat cu o viteza mai mare decat cea a luminii, ceea ce e imposibil. Probabil nu am inteles eu modul de functionare, motiv pentru care apelez la dvs. Multumesc.
Aparent doar. Inchipuiti-va o raza laser destul de puternica proiectata pe luna. Punctul acesteia, daca se variaza unghiul de la sursa cu o anumita viteza, poate depasi viteza luminii in miscarea lui pe solul lunar. Asta nu inseamna deloc ca viteza luminii a fost depasita.
Greșit, Florin P, raza laserului se va curba și punctul va rămâne în urmă