Home / Istorie / Argetoianu cel viclean și bogat

Argetoianu cel viclean și bogat

Zoom

Constantin Argetoianu, cel mai bun condei memorialistic dintre cele două războaie, s-a născut în paradisul moșiilor oltenești și a murit în infernul de la Sighet. Strămoșii săi pot fi găsiți încă din secolul al XVI-lea, ba incendiind creditori turci și cumpărînd sate alături de Mihai Viteazul, ba domnind și strîngînd birul alături de Constantin Brâncoveanu, ba jupuind țărănimea alături de fanarioți și lărgindu-și domeniul arabil alături de părinții eroilor pașoptiști.

La nașterea lui Constantin, în 1871, mai bogați decît boierii Argetoieni erau doar sultanii Turciei și Egiptului. Mii de clăcași trudeau pe suprafața a trei județe ca să însămînțeze și să recolteze grîul, să culeagă viile și porumbul, să mulgă vacile, să tundă oile, să pescuiască peștii și să golească stupii din care, zi de zi, an de an, creșteau opulența și seninătatea unei familii de moșieri luminați.

Constantin Argetoianu a beneficiat de cea mai aleasă educație a vremii, atît în saloanele conacului, prin bone și profesori privați, cît și pe miriștile și zăvoaiele din jur, prin sfaturi țărănești, partide de vînătoare și hîrjoneli cu fiicele satului. A mers apoi la Paris, unde a luat nu numai licența la modă – dreptul –, ci și un doctorat în medicină, uimind mediul academic francez, obișnuit să scrie pe diplomele absolvenților români „Bon pour l’Orient”.

Argetoianu a revenit într-o Românie copleșită de praf, gîște, corupție și înapoiere, așa că, în loc să se apuce de curățat abcese și pansat mușcături de cal, a intrat în diplomație. În 1913 a participat, ca reporter de front, la hazlia invadare a Bulgariei și la furtul Cadrilaterului. N-a putut evita mrejele politicii și s-a băgat la Partidul Conservator. Au urmat Liga Poporului, Partidul Poporului, Partidul Naționalist Democrat, Partidul Naționalist al Poporului, Partidul Național, Partidul Național Liberal, Uniunea Agrară, Partidul Agrar.

În 1918, pe cînd era ministru de Justiție al unei țări reduse la județele Iași, Botoșani, Bacău și Suceava, Argetoianu a semnat tratatul preliminar de la Buftea, care accepta că România devenise mică în urma războiului de mărire. Dar a fost o schemă convenită dinainte, o farsă de adormit nemții, o țeapă românească tipică momentelor noastre mari, cînd presiunea militară a Germaniei a fost înlăturată doar ca să putem noi ataca eficient pe la spate.

(5912 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.