(220 articole)

www.catavencii.ro

Escape Room

Personal, nu sufăr de multe boli psihice, doar de vreo douăzeci, printre care și parasomnia. Nu știți ce e? Nici o problemă. Românii îi spun „somnambulism”, ceea ce-i o mare pălărie, sub care poa’ să intre o grămadă de chestii, printre care și-asta a mea, care-n română n-are nume, dar în lumea civilizată se cheamă […]

Cetatea Mikó

Vina. Ce termen frumos, ce util, ce românesc: „Cine e de vină?”, „Nu eu sunt de vină”, „Numai tu ești de vină”, „De vină e Guvernul”, „Săracii sunt de vină”, „Bogații sunt de vină” etc. (pot continua așa până mâine, dar sunt convins c-ați prins ideea). Revenind la oile noastre, adică la turism: cine-i de […]

Fenomenul „Moldoveanu”

Trei angoase am și eu, ca tot omul („Aller guten Dingen sind drei”): mi-e frică de tineret, de Europa și de vinerile-n care n-am bani de bere. Vinerile, ca vinerile, dar când tineretul își dă mâna cu Europa iese prăpădenie, iar eu degeaba urlu ca șacalu-n pustiu, că nu m-aude nimeni, și cine m-aude râde, […]

Vaca de pe Vaci

„Vaci” este Váci utca din Budapesta, iar „vaca” sunt eu („O plecat la Paris bou și s-o-ntors vacă”). Cele ce urmează sunt adevărul gol-goluț, fără nici cea mai mică umbră de înfloritură, dar ca să fiu crezut nici nu mă jur, nici nu-mi dau cuvântul: ce-i pân’ la Budapesta? Puteți zvârli cu căciula! Duce-vă-ți și […]

Eu, fascistul

Pe vremea mea nu era înjurătura asta, vorbesc serios; când voia careva să mă jignească, îmi spunea „muistule”, „cioară” sau „labagiule” (cu varianta „lábăre”), dar nu „fascistule”, ca acum. Nu știu de ce, dar noi n-aveam cuvântul ăsta în vocabularul de după blocuri, poate doar în varianta antisovietică „S-au bătut nemții cu fasciștii pân-au câștigat […]

Ca soarele sfânt de pe cer

Printre consecințele cu totul neprevăzute ale manifestațiilor #rezist se numără și faptul că eu am băut mai multă bere decât de obicei, oferită de diverși (săru’ mâna, boierilor!). Nu din motive politice, ci din motive turistice – mai exact, imagologice: „Bă, nea Mihăiță, tu care ești cu astea, ia zi: ce-au ăștia cu noi, mă? […]

Brand de țară

Zloi gorod. Rețineți rusismul ăsta, dar mai întâi să facem un mic tur al poveștilor scârboase de călătorie, ca să știm clar despre ce vorbim aici. Sunt în Istanbul și e ultima seară, așa că decid să rup din portofel și să-mi duc fata la un restaurant mai spălățel, oricum peste șaormeria ieftinache la care […]

Turul comunist al Varșoviei sau Dacă doriți să revedeți…

Regret că trebuie să fac pe sfătosul, ca un boșorog pârât care-și începe vorba cu „Pe vremea mea…”; dar altfel nu se înțelege titlul. Adică nu se înțelege dacă ești născut după ’89, deși n-ai nicio vină pentru asta (și nici vreun merit, să fie clar!): „Dacă doriți să revedeți” era o emisiune de reluare […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel des Andes, Laguna Colorada, Bolivia

„Fericiți și odihniți ne-am târât oasele înghețate spre micul dejun frugal și împuțit, după care am pornit să trăim experiența unică și (sper!) irepetabilă a Lagunelor: Albă, Galbenă și Colorada, în engleză «Red Lagoon»; de fapt, Colorada are microorganisme care o fac să aibă multe nuanțe și culori, iar culoarea ei depinde de momentul zilei […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Tonito, Uyuni, Bolivia

Unii fani ai acestei rubrici mi-au trimis mesaje pe rețelele de socializare (cum se spune acum). Iată un fragment dintr-o astfel de epistolă amoroasă, primită de la un aficionado: „Îți bați joc de rubrică! Bagi toate pârțurile de cazări banale, unde se duc toți proștii, da’ nimic de mare înălțime! Ehe, pe vremea lui Grig […]

Spații de cazare la mare înălțime. Timhotel, Paris

Este extraordinar ce talent au unii la a minți ca porcii! Eu, de exemplu: am reușit să strecor două minciuni încă din titlu, una mică și alta mare; cea mică e că Timhotel ar fi chiar un hotel, iar cealaltă e c-ar fi „la mare înălțime”. Două gogoși, una după alta, Donald Trump e mici […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Caesar, Praga

Urăsc Praga diurnă. E forfotitoare, arogantă, călcătoare pe picioare și nesimțită la prețuri, ca orice capitală turistică ce-și știe reputația bine consolidată: ai sau n-ai grijă de turiști, le oferi sau nu le oferi servicii de calitate, ei tot vin, ca oile („Cum, fată, n-ai văzut Praga? Vaaai!”). Nu găsesc acum nici o altă comparație […]

Spații de cazare la mare înălțime. Crovul Mare, Masivul Mehedinți

Dracu’ m-a pus să-mi schimb sunetul de apel de la mobil?! Demult de tot, aveam un țârâit, pe urmă mi-am pus vocea lui Dem. Rădulescu („Patraulea, Trandafire! Trandafire, Patraulea, dormiți?”), iar acum, de câțiva ani, am păstrat vocea și filmul (ăla din 1970, cu Brigada Diverse), dar am pus altă replică („Să trăiți! Să trăiți, […]

Spații de fumare la mare înălțime. Funland Unirea, București

„Ehe, fumatul ăsta nu-i așa de simplu cum crede lumea.” …co’ect, nea Matache! Păi, eu să nu știu?! Uite, la biliard se fuma, prin tradiție, mult. Foarte mult: nu vreau să zic că jucătorul întins peste masă, cu tacul în mână, cu un ochi închis de la fum și cu chiștocul țigării lipit măiastru de […]

Spații de cazare la mare înălțime. Casa Benito, Tbilisi

Într-o vineri seara, la cârciumă, băieții s-au făcut tanc. Da’ tanc! A ieșit chef mare, ca-n vremurile bune, când eram toți iresponsabili: urlete, țipete, chirăieli de gagici, coruri bărbătești („We are the champs, we are the champs…”), chelnerițe luate pe sus și suite pe bar, mă rog, fel și fel de agerimi de ore mici. […]

B&B Het Wit Beertje, Bruges

Să povestești cu lux de amănunte despre un loc în care n-ai fost, cum am făcut eu săptămâna trecută cu Bruxelles-ul, presupune într-adevăr o mare doză de nesimțire, aici sunt de acord cu Grig Bute (ehe, ce mi-ar fi frecat el ridichea pe chestia asta, dacă n-aveam pile la șefi!); dar nu e și mai […]

Spații de cazare la mare înălțime. Floris Arlequin Grand-Place, Bruxelles

E septembrie 2015. Băieții mă terorizează cu telefoanele, să merg cu ei pe munte (Retezat!), dar eu clocesc alt plan: am o rezervare făcută încă din aprilie la o cazare din Bruxelles, biletul de avion luat tot atunci (la o linie low-cost, după posibilități), acum trepidez și aștept ziua de plecare, cu bagajul făcut și […]

Spații de cazare la mare înălțime. Agora Life Hotel, Istanbul

În februarie 2012 am fost la Istanbul, ca turist, vreau să zic, după ce „făcusem” orașul de vreo zece ori, prin anii ’90, pe vremea rulmenților și a gecilor de piele (O tempora, o mores!). Am citit și eu textul de săptămâna trecută, din această pagină, și n-am nimic de zis ca bișnițar, ci doar […]

Hampton by Hilton Warsaw City Centre, Varșovia

E foarte greu să zic ceva despre acest hotel. Nu ceva de bine, nu ceva de rău; ceva, așa, în general. Da, pentru mine a fost „cazare la mare înălțime” pentru simplul motiv c-am stat la etajul 14 și aveam oarece panoramă asupra Varșoviei. Numai că Varșovia a fost rasă de pe fața pământului în […]

Happyguests Apartments, Cracovia (II)

Este inutil să precizez c-atunci, în 1991, n-am dormit în nici un Happyguests Apartments; am dormit în gară, întins pe niște ziare sovietice, cumpărate din Liov (puciul kaghebist din august ’91 mă prinsese în tranzit prin URSS și rămăsesem vreo 30 de ore în Liov, că se bușise tot traficul feroviar). Ziarele alea erau foarte […]