(218 articole)

www.catavencii.ro

Fenomenul “Moldoveanu”

Trei angoase am și eu, ca tot omul („Aller guten Dingen sind drei”): mi-e frică de tineret, de Europa și de vinerile-n care n-am bani de bere. Vinerile, ca vinerile, dar când tineretul își dă mâna cu Europa iese prăpădenie, iar eu degeaba urlu ca șacalu-n pustiu, că nu m-aude nimeni, și cine m-aude râde, […]

Vaca de pe Vaci

„Vaci” este Váci utca din Budapesta, iar „vaca” sunt eu („O plecat la Paris bou și s-o-ntors vacă”). Cele ce urmează sunt adevărul gol-goluț, fără nici cea mai mică umbră de înfloritură, dar ca să fiu crezut nici nu mă jur, nici nu-mi dau cuvântul: ce-i pân’ la Budapesta? Puteți zvârli cu căciula! Duce-vă-ți și […]

Eu, fascistul

Pe vremea mea nu era înjurătura asta, vorbesc serios; când voia careva să mă jignească, îmi spunea „muistule”, „cioară” sau „labagiule” (cu varianta „lábăre”), dar nu „fascistule”, ca acum. Nu știu de ce, dar noi n-aveam cuvântul ăsta în vocabularul de după blocuri, poate doar în varianta antisovietică „S-au bătut nemții cu fasciștii pân-au câștigat […]

Ca soarele sfânt de pe cer

Printre consecințele cu totul neprevăzute ale manifestațiilor #rezist se numără și faptul că eu am băut mai multă bere decât de obicei, oferită de diverși (săru’ mâna, boierilor!). Nu din motive politice, ci din motive turistice – mai exact, imagologice: „Bă, nea Mihăiță, tu care ești cu astea, ia zi: ce-au ăștia cu noi, mă? […]

Brand de țară

Zloi gorod. Rețineți rusismul ăsta, dar mai întâi să facem un mic tur al poveștilor scârboase de călătorie, ca să știm clar despre ce vorbim aici. Sunt în Istanbul și e ultima seară, așa că decid să rup din portofel și să-mi duc fata la un restaurant mai spălățel, oricum peste șaormeria ieftinache la care […]

Turul comunist al Varșoviei sau Dacă doriți să revedeți…

Regret că trebuie să fac pe sfătosul, ca un boșorog pârât care-și începe vorba cu „Pe vremea mea…”; dar altfel nu se înțelege titlul. Adică nu se înțelege dacă ești născut după ’89, deși n-ai nicio vină pentru asta (și nici vreun merit, să fie clar!): „Dacă doriți să revedeți” era o emisiune de reluare […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel des Andes, Laguna Colorada, Bolivia

„Fericiți și odihniți ne-am târât oasele înghețate spre micul dejun frugal și împuțit, după care am pornit să trăim experiența unică și (sper!) irepetabilă a Lagunelor: Albă, Galbenă și Colorada, în engleză «Red Lagoon»; de fapt, Colorada are microorganisme care o fac să aibă multe nuanțe și culori, iar culoarea ei depinde de momentul zilei […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Tonito, Uyuni, Bolivia

Unii fani ai acestei rubrici mi-au trimis mesaje pe rețelele de socializare (cum se spune acum). Iată un fragment dintr-o astfel de epistolă amoroasă, primită de la un aficionado: „Îți bați joc de rubrică! Bagi toate pârțurile de cazări banale, unde se duc toți proștii, da’ nimic de mare înălțime! Ehe, pe vremea lui Grig […]

Spații de cazare la mare înălțime. Timhotel, Paris

Este extraordinar ce talent au unii la a minți ca porcii! Eu, de exemplu: am reușit să strecor două minciuni încă din titlu, una mică și alta mare; cea mică e că Timhotel ar fi chiar un hotel, iar cealaltă e c-ar fi „la mare înălțime”. Două gogoși, una după alta, Donald Trump e mici […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Caesar, Praga

Urăsc Praga diurnă. E forfotitoare, arogantă, călcătoare pe picioare și nesimțită la prețuri, ca orice capitală turistică ce-și știe reputația bine consolidată: ai sau n-ai grijă de turiști, le oferi sau nu le oferi servicii de calitate, ei tot vin, ca oile („Cum, fată, n-ai văzut Praga? Vaaai!”). Nu găsesc acum nici o altă comparație […]

Spații de cazare la mare înălțime. Crovul Mare, Masivul Mehedinți

Dracu’ m-a pus să-mi schimb sunetul de apel de la mobil?! Demult de tot, aveam un țârâit, pe urmă mi-am pus vocea lui Dem. Rădulescu („Patraulea, Trandafire! Trandafire, Patraulea, dormiți?”), iar acum, de câțiva ani, am păstrat vocea și filmul (ăla din 1970, cu Brigada Diverse), dar am pus altă replică („Să trăiți! Să trăiți, […]

Spații de fumare la mare înălțime. Funland Unirea, București

„Ehe, fumatul ăsta nu-i așa de simplu cum crede lumea.” …co’ect, nea Matache! Păi, eu să nu știu?! Uite, la biliard se fuma, prin tradiție, mult. Foarte mult: nu vreau să zic că jucătorul întins peste masă, cu tacul în mână, cu un ochi închis de la fum și cu chiștocul țigării lipit măiastru de […]

Spații de cazare la mare înălțime. Casa Benito, Tbilisi

Într-o vineri seara, la cârciumă, băieții s-au făcut tanc. Da’ tanc! A ieșit chef mare, ca-n vremurile bune, când eram toți iresponsabili: urlete, țipete, chirăieli de gagici, coruri bărbătești („We are the champs, we are the champs…”), chelnerițe luate pe sus și suite pe bar, mă rog, fel și fel de agerimi de ore mici. […]

B&B Het Wit Beertje, Bruges

Să povestești cu lux de amănunte despre un loc în care n-ai fost, cum am făcut eu săptămâna trecută cu Bruxelles-ul, presupune într-adevăr o mare doză de nesimțire, aici sunt de acord cu Grig Bute (ehe, ce mi-ar fi frecat el ridichea pe chestia asta, dacă n-aveam pile la șefi!); dar nu e și mai […]

Spații de cazare la mare înălțime. Floris Arlequin Grand-Place, Bruxelles

E septembrie 2015. Băieții mă terorizează cu telefoanele, să merg cu ei pe munte (Retezat!), dar eu clocesc alt plan: am o rezervare făcută încă din aprilie la o cazare din Bruxelles, biletul de avion luat tot atunci (la o linie low-cost, după posibilități), acum trepidez și aștept ziua de plecare, cu bagajul făcut și […]

Spații de cazare la mare înălțime. Agora Life Hotel, Istanbul

În februarie 2012 am fost la Istanbul, ca turist, vreau să zic, după ce „făcusem” orașul de vreo zece ori, prin anii ’90, pe vremea rulmenților și a gecilor de piele (O tempora, o mores!). Am citit și eu textul de săptămâna trecută, din această pagină, și n-am nimic de zis ca bișnițar, ci doar […]

Hampton by Hilton Warsaw City Centre, Varșovia

E foarte greu să zic ceva despre acest hotel. Nu ceva de bine, nu ceva de rău; ceva, așa, în general. Da, pentru mine a fost „cazare la mare înălțime” pentru simplul motiv c-am stat la etajul 14 și aveam oarece panoramă asupra Varșoviei. Numai că Varșovia a fost rasă de pe fața pământului în […]

Happyguests Apartments, Cracovia (II)

Este inutil să precizez c-atunci, în 1991, n-am dormit în nici un Happyguests Apartments; am dormit în gară, întins pe niște ziare sovietice, cumpărate din Liov (puciul kaghebist din august ’91 mă prinsese în tranzit prin URSS și rămăsesem vreo 30 de ore în Liov, că se bușise tot traficul feroviar). Ziarele alea erau foarte […]

Happyguests Apartments, Cracovia (I)

  De la „cazarea” asta nu-mi amintesc mai nimic, doar că era aproape și de gară, și de centrul vechi; c-a fost OK la preț; că pe stradă (Ludwika Zamenhofa) există un non-stop la colț (la intersecția cu bulevardul, cu Westerplatte), de unde luam noaptea câte ceva, pentru mine, și apă plată, pentru soție; că […]

Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Continental, Sibiu

Nu mai înțeleg nimica! Păi, știți de când cunosc eu Sibiul?! Încă înainte de-a ști Berceniul, că-n Berceni am venit când aveam cinci ani, dar până atunci, pentru mine, copil de la țară, Sibiul era ORAȘUL. În mod absolut. Nu puteam nici cu gândul să gândesc că pe lumea asta ar fi și alte orașe, […]

SleepWell Apartments Ordynacka, Varșovia

Iar am fost în Polonia! Mă refer, desigur, la vara lui 2015, ceea ce-mi permite să fac „recomandări” extrem de utile pentru cei care vor să călătorească în vara lui 2016. C-or vrea ei, nu zic, dar unde?! În Franța este tradițional, sigur, Parisul, Boul’Mich, chestii, dar mie, unuia, mi-ar fi cam frică, vă zic […]

St. Dorothy’s hostel, Wroclaw

Știm cu toții că Riga a fost Capitală Culturală Europeană și că pe chestia asta a supt bani ca aspiratorul, ceea ce-nseamnă că o grămadă de antreprenori au prins contracte, o grămadă de băieți au avut de muncă, iar orașul s-a pricopsit c-o infrastructură cu care mai adună turiști vreo 10-15 ani de-acum încolo (exact […]

Baruri europene: Baszta, Wroclaw

Pentru astăzi am pregătit ceva special: un bar care nu există. Sau cel puțin așa crezusem eu, naiv cum sunt, vorba românului: „Cine crede tot ce-i spui… este vai de capul lui”. Dar mai bine să explic despre ce-i vorba. Era o zi ploioasă, rece și cu vânt dinspre Odra (sau Oder, cum se numea […]

Plopii au făcut pere, plopii și-au făcut datoria

În afară de reportaje, viața (adică piața muncii, mai exact), m-nvățat să fac și arboristică. Asta înseamnă toaletări și doborâri de arbori, folosind drujba, ca principală unealtă. Ei bine, în calitate de arborist am primit un contract într-un orășel, unde – fatalitate! – mi-a picat subiectu-n brațe, pară mălăiață în gura lui nătăfleață. Las, deci, […]

Experimentul Gugu

Dacă americanii au făcut în octombrie 1943, zice-se, Experimentul Philadelphia, ca să obțină invizibilitatea unei nave de luptă (distrugătorul Eldridge?), ne-am pornit și noi să facem Experimentul Gugu, în septembrie 2015, ca să obținem invizibilitatea propriilor noastre persoane, urmând să decidem ulterior la ce e bună. Pe scurt, ideea a fost asta: să mergem frumușel […]

Baruri europene: Casa Universitarilor, București

Ca să nu mai rămân repetent și anul acesta, amicul Nectarie m-a scos „la un ceai“, la Casa universitarilor, pe terasa din spate (aia care dă spre strada Arthur Verona, prin grădină, pe lângă budă). până aici, nimic interesant. O vagă urmă de culoare ar putea fi faptul că, după ce-a trecut și acest 23 […]

Spații de cazare la mare înălțime – Casa Florea, sat Muscel

Rămăsesem la ”traversări”, mai exact la traversarea din Valea Prahovei în Valea Ialomiței. Nu peste Bucegi și Leaota (aia-i pentru altă dată), ci doar peste piemontul de sud al Bucegilor, între Comarnic și Moroieni. Săptămâna trecută plecasem din gara Comarnic și ajunsesem, cu chiu, cu vai, la pensiunea Căprioara din satul Talea; drumul a fost […]

Baruri europene: Sporting,Grenoble

Săptămîna asta încep, la Soci, Jocurile Olimpice de iarnă. Una dintre competițiile neoficiale în care se vor întrece, cot la cot, spectatorii ruși și oaspeții lor este trasul la măsea, o mișcare de masă foarte populară la ei, propusă chiar spre a fi declarată sport olimpic. Pentru că n-am ajuns încă la Soci, în episodul […]

Spații de cazare la mare înălțime Pensiunea Prestige, Peștera

Lucrul frumos, curat și isteț pe care-l ai de făcut este să aștepți luna august, cum am făcut eu anul trecut, și să te scoli de dimineață, ca să prinzi prima telecabină din Bușteni; altfel stai ca prostul la coadă și-ți consumi degeaba prețiosul timp de traseu. Care traseu? Păi, ăsta: telecabina te lasă la […]

Spații de cazare la mare înălțime. Cabana Buta, masivul Retezat

”Toate cabanele astea ale tale sunt la fel”, îmi spun vocile meschine din off. ”Dăm banii degeaba pe revista voastră! Zi ceva nou, fă-ne să râdem!” Uite ce e, n-o să mă enervez și-am să răspund politicos, ca și cum voi, vocilor, ați fi de-o seamă cu mine și-ați fi văzut vreodată și altceva decât […]