Home / Film / Bătrînicios acțiunea trecea

Bătrînicios acțiunea trecea

Zoom

 Aruncat pe piață prin 2012, primul Jack Reacher s-a bucurat de un succes moderat sau, dacă vreți mai exact, niște aplauze întrerupte de sforăituri și deranjate de oamenii care priveau mai mult ecranul telefonului decît pe ăla al cinematografului.

Fanii cărților din care Hollywood-ul și-a extras eroul de celuloid au comentat atunci că da, Tom Cruise nu e rău cînd trebuie să intre în pielea lui Jack Reacher. Niciodată nu e rău cînd pui un actor pitic să interpreteze un malac apărut probabil din uniunea consensuală dintre un pădurar cît un brad și o ursoaică cu gusturi sexuale dubioase.

În fine, a trecut. La urma urmei, nu e frumos să faci glume pe fizic, mai ales cînd ținta lor e un multimilionar notoriu pentru plăcerea de a da oameni în judecată.

Al doilea film al seriei trece elegant peste faptul că actorul nu se ridică la înălțimea rolului și, pentru diversitate, subliniază altă zonă sensibilă a unui star din deceniile trecute. Tătăiță Cruise e cam bătrîn. Nu pentru rol, pentru public în general.

Pe scurt: Jack Reacher e un fost militar, devenit vagabond și făcător de bine. În principiu, face cam ce exprima cu mai mult talent Samuel L. Jackson în Pulp Fiction, asta dacă trecem cu vederea că Jules Winfield era un gangster care omora oameni din motive gangsterești, pe cînd Reacher a fost soldat într-o armată care pornește doar războaie de menținere a păcii. Asta cînd nu aduce direct democrație.

Revenind: vine Reacher să-și viziteze prietena strict platonică și să stea la bîrfă despre ce mai investighează ea prin armata SUA. A venit degeaba, ea este arestată pentru spionaj, deci clar cineva îi înscenează chestii. Adăugați în cadru generali corupți, asasini misterioși, urmăriri, trafic și o fată care cînd e, cînd nu e copilul din flori marca Reacher, aruncați efecte speciale după gust, turnați în farfurie și mirați-vă cînd rezultatul va fi un soi de Mission Impossible al săracului.

Privit retrospectiv, filmul este înlănțuirea tipică de clișee pe care se așază praful din anii ’90. Din fericire, intriga perfect previzibilă nu dezamăgește, iar călătoria în trecut funcționează perfect. Bine, era mai simplu să deschideți televizorul și să priviți un film în care actorul principal nu riscă să țipe “Au, șoldul!” în mijlocul alergării și nici nu pare să scoată talonul de pensie cînd umblă după pistol. Practic, de la un punct încolo devine de-a dreptul trist să vezi cum se agață de aura de erou de acțiune un băiat care s-ar vrea Peter Pan, deși nu mai are cireșe la urechi, ci snopi întregi de ghiocei.

Jack Reacher: Never Look Back nu e un film prost. Este doar un mozaic de filme pe care le-ați mai văzut și care ar fi făcut o carieră decentă ca film de TV, așa, pe după-amiază, cînd lumea moțăie în fața ecranului. E foarte probabil ca acolo să-și găsesscă, de fapt, succesul.

Jack Reacher: Never Look Back. R.: Edward Zwick. Cu: Tom Cruise.

(869 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. corect, o mermeleala oțetită.

  2. mie romanele lui Lee Child mi-au placut
    filmul, cam asa cum zici , dar orișicât … 🙂
    cum ai zis *un malac apărut probabil din uniunea consensuală dintre un pădurar cît un brad și o ursoaică cu gusturi sexuale dubioase* ? mișto haha

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.