Home / Ancheta / Bilanțul nu merge de multe ori la mapă

Bilanțul nu merge de multe ori la mapă

Zoom

De când șefă a DNA a devenit Laura Codruța Kövesi, bilanțurile DNA au luat-o în sus. Statistici interpretate festivist, cifre umflate, numere mari fără corespondență în realitate. Cândva, cumva, trebuia să vină și ziua decontului, ziua aceea în care aplauzele necondiționate, uralele și ovațiile să se transforme pentru mai multă lume în întrebări pertinente, fețe mirate, neînțelegere. Unde-s succesele, unde-s cătușele și prejudiciile haiducilor anticorupție?

Văzut ca o mare victorie a luptei anticorupție,

dosarul ICA a dus și la anunțarea unui prejudiciu de 100 de milioane de euro. 60 de milioane de euro ar fi fost prejudiciul direct, rezultat în urma privatizării ICA, 40 de milioane ar fi fost prejudiciul rezultat din folosința bunurilor dobândite fraudulos de către Dan Voiculescu și ceilalți condamnați.

Ei bine, Dan Voiculescu a fost eliberat condiționat în luna iulie a acestui an, dar prejudiciul din dosar este departe de a fi fost recuperat. Conform unui document intern al ANAF, din prejudiciul de 60 de milioane de euro au fost recuperate doar 2 milioane de euro, în timp ce din prejudiciul de 40 de milioane de euro au fost recuperați aproape toți banii, dar într-o formă nu neapărat real recuperabilă. Pe lângă cele 28 de milioane de lei confiscate de la fiicele lui Dan Voiculescu, cele două milioane de lei confiscate de la Dan Voiculescu el însuși, niște acțiuni și 6 terenuri încă neevaluate, fiscul a mai confiscat fostul sediu al Antenei 3 și blocul Grivco, evaluate la aproximativ 30 de milioane de euro. Doar că a trecut mult timp de la confiscare iar statul nu reușește să valorifice acele sediii pentru recuperarea prejudiciului. Mai mult, plătește bani grei, lunar, nu neapărat pentru întreținere, cât pentru pază. Că, de, prejudiciul trebuie întâi de toate păzit, nu neapărat recuperat.

În dosarul Microsoft în care au fost condamnați

Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu, statul voia să recupereze un prejudiciu de 80 de milioane de lei. E doar o mică parte din prejudiciul real creat de toate dosarele MIcrosoft, dar nici măcar acesta n-a putut fi recuperat în întregime până acum.

Numai Dorin Cocoșavea de dat 40 de milioane de lei, iar statul a reușit să obțină de-abia 19.435.000 de lei.

Curtea de conturi a făcut plângeri

la DNA în care reclamă prejudicii de 7,1 de miliarde de lei, iardosarele nici măcar n-au plecat pe drumul lor firesc.

La bilanțurile triumfaliste, doamna Kövesi clama prejudicii de alte miliarde de euro pe care DNA le-ar avea în cercetare. Rata de recuperare a prejudiciilor, însă, este de aproximativ 226 de milioane de euroîntr-un an bun, cum a fost 2016.

Nu trebuie săinsistăm că festivismul exagerat ajunge, la un moment dat să coste la capitolul imagine. Dacă un întreg departament de procurori de elită, cum se autodefinește DNA, vorbește despre miliarde de euro prejudicii, din care, însă, se recuperează doar câteva zeci sau sute de milioane, întrebările vin firesc: sunt umflate prejudiciile ca să dea bine în bilanțuri, sau sunt atât de buni infractorii încât își ascund averile cu prea multă pricepere; sunt procurorii vinovați pentru că nu au cerut măsuri asiguratorii în momentul declanșării tămbălăului; e vina ANAF, sunt judecătorii?

Așa cum se anunța în bilanțul

pentru 2016, DNA a pierdut mult din forța pe care o avea. Parțial și pentru că multe dintre articolele pe care-și baza condamnările ca și făcute au fost declarate neconstituționale. Numai în 2016 DNA a pierdut 12 instrumente de atac, CCR declarând neconstituționale tot atâtea articole din Codul de Procedură Penală.

Poate, însă, cea mai grea lovitură pe care a primit-o DNA a fost neconstituționalitatea colaborării cu SRI. Ani de zile, dosarele DNA s-au bazat pe informațiile venite din biroul lui Coldea, uneori direct sub formă de rechizitoriu. Interceptările, altădată regina coroanei, nu mai joacă nici pe departe un rol major în dosarele DNA, iar acum procurorii trebuie să muncească. Nasol moment.

Petele pe imagina Direcției Naționale Anticorupție

lăsate de procurorul Portocală, de poveștile lui Ghiță, de dezvăluirile din Evenimentul Zilei sau de cele făcute, constant, de ziariștii specializați în dezvăluiri din justiție, nu în preluări din dosare, au șubrezit rău aura de elită a procurorilor DNA și, mai ales, a șefei lor.

Există și atacuri ale celor implicați în dosare împotriva procurorilor, dar cele mai dure atacuri le-au dus, la baionetă, înșiși procurorii. Incompetența unora, propriile acte de corupție ale fostelor vedete care erau folosite ca berbeci în dosarele mari, dosarele returnate de către judecători, toate acestea au transformat DNA dintr-o instituție de vârf în una la fel de șubredă ca toate instituțiile românești.

Reforma de astăzi a justiției

ar trebui să fie cu adevărat o reformă, nu doar o spoială. Instituțiile nu stau într-un singur om, iar procedurile ar fi cele care trebuie clarificate, întărite, făcute să funcționeze. Altfel, orice schimbare de gașcă, orice nouă numire politică și orice nou binom ar apărea n-ar face decât să adâncească falia dintre ideea de justiție și modul în care funcționează, în realitate, procurorii din România.

(926 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. @ Alexandru David, ia loc, ai nota 4 ; nu stii ca limba romana a fost binecuvantata cu pronumele de politete ??? foloseste-l, nu costa .

  2. monica tatoiu presedinte
    abraham si hanibal prim ministri
    ciolos ministru pentru relatia cu parlamentul
    garcea primar

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.