Bibliomania

Cum e cînd, într-o tragedie, faci cu ochiul

Toate cărțile pe care le-am citit despre războaiele din fosta Iugoslavie m-au întors pe dos. M-a deprimat cruzimea îngrozitoare a combatanților care nu mai știau ce să născocească pentru a-și omorî în chinuri inamicii. M-au scos din sărite pasivitatea comunității internaționale și impotența trupelor ONU și m-a înspăimîntat ușurința cu care politicienii bolnavi de putere […]

Cînd Dumnezeu devine ușor postmodernist

Dacă vă plac distopiile, ar trebui să citiți noul roman al lui Tudor Ganea. Distopiile sînt răspunsul în scris la întrebarea pe care ne-o punem din cînd în cînd: poate fi mai rău de atît? Poate! Și încă cum!! În 1948, Orwell a publicat 1984, un roman despre un viitor mult mai rău decît prezentul […]

Cum scapi din insectarul pentru oamenii gîngănii

Una dintre formulele enervante ale criticilor e aceea cu confirmarea cu care autorul e dator în cel de-al doilea roman al său. Adică e scriitorul foarte bun cu romanul lui de debut, dar să vedem dacă va confirma cu următorul. Mihai Radu nu s-a grăbit cu cel de-al doilea roman al său și are suficient […]

Cum spui, cu vorbe obișnuite, despre o carte că e o capodoperă

Dacă ai experiența povestirii, știi cam pe la ce cotituri să-l aștepți pe autor, ca să-l vezi cum se descurcă. Îți dai seama și de pe unde vine, și încotro se îndreaptă, de la cine a învățat meserie și cum stă cu originalitatea. Florin Iaru mă convinsese încă din cel de-al doilea volum al lui […]

Cît contează sexul autorului în literatură?

Te gîndești de două ori înainte de a cumpăra o carte scrisă de o femeie? Dacă autorul e femeie, nici măcar nu răsfoiești cartea, deși titlul te interesează? Citești cărțile scrise de femei doar ca să-ți dai seama ce părere au ele despre bărbați și cum le-ai putea folosi slăbiciunile ca să le cucerești? Atunci […]

O gheișă la vremea ei

Cine a citit Antologia nuvelei fantastice tradusă în 1970 de Dumitru Țepeneag poate își mai aduce aminte de celebra povestire a japonezului Junichiro Tanizaki, Tatuajul. Zic „poate” fiindcă au trecut aproape 50 de ani atunci. În schimb, nu-mi imaginez că cititorii colecției ziarului Cotidianul au uitat romanul lui Tanizaki, Jurnalul unui bătrîn nebun, deși au […]

Cum poți deveni bazileu la tine în țară

Îl știam pe Marius Oprea ca poet, apoi ca jurnalist și istoric. Nu m-am mirat că s-a apucat de roman. Mă întrebam doar cînd o va face. Anul trecut a scos Turma păstorului mut, iar de curînd a publicat un al doilea roman, în continuarea celui dintîi, folosind cam aceeași mixtură de fantastic și memorialistică […]

Români, vi se dă borșul!

Fierbe literatura:Mihai Tatulici publică fără întrerupere. Ieri, două cărți despre Băsescu, azi – una despre borșuri și ciorbe. E, pe undeva, normal: după beție, trebuie să te dregi. “Borșuri și ciorbe” e o culegere de rețete vechi, recuperate din tezaurul gastronomic medieval, formule după care au gătit generații de vlahi, cumani, lipoveni, otomani și moldoveni, […]

Istoria și basmele ei mai verosimile decît ea

De curînd, într-un interviu, Doina Ruști a spus că e o scriitoare mai bună decît mulți dintre bărbații literaturii române. Dacă se aplică și asupra femeilor corectitudinea politică, ar trebui ca bărbații autori să se simtă subevaluați, din motive de gen, de vorbele ei. N-am idee cu ce gînduri a făcut Doina Ruști această evaluare, […]

Cînd ți-e frică de moarte, nu chema cîinii

Mă feresc de literatura despre boli și mai ales de romanele în care e vorba de cancer. Mă deprimă și, mai totdeauna, îi bănuiesc pe autori că umblă să mă trișeze artistic. Cînd nu e la mijloc o experiență personală, pe care autorul o povestește ca pe o încercare de a se elibera de suferință […]

Cînd creierul te trădează de tot

Spune-mi de ce bolești, ca să-ți spun cine ești! Nu-mi place să cred în această vorbă, deși de cele mai multe ori e adevărată. Mai ales la scriitori. Chiar dacă unii dintre ei suferă de boli închipuite. Astea sînt cel mai greu de tratat, fiindcă medicul care-i spune pacientului-scriitor că n-are nimic, oricît ar fi […]

O carte publicată de dragul unei singure cititoare

În lunga lui carieră de prozator, englezul David Lodge n-a scris decît vreo cîteva povestiri. Se simte mai bine în pielea romancierului, cum și recunoaște în prefața acestui volum care n-ar fi apărut dacă Lodge n-ar fi primit o stranie propunere din partea unei admiratoare care voia să-i facă o surpriză. O să mă întorc […]

Cenzorul sînt eu, scriitorul

De unde să știe o jună prozatoare din Basarabia ce-a învîrtit cenzura de la București?! Cu întrebarea asta deloc încurajatoare în minte am început să citesc romanul Lilianei Corobca. Primele pagini, cu un imaginar schimb de e-mail-uri între autoare și o fostă cenzoriță fugită din țară în 1974, și ea inventată, conțin un amestec de […]

Cinci personaje care și-au găsit autorul

Pînă să-i citesc acest roman, Vlad Zografi mi se părea un prozator care își stăpînește cu siguranță mijloacele și un dramaturg cît se poate de acătării. Un scriitor care nu vrea să pară, ci e original fără să-și bată capul cu asta, ceea ce-l face imun la moda literară, obsedat cum e să despice în […]

Cînd îți scrii memoriile ca să uiți ce ți s-a întîmplat

Subtitlul cărții lui Jan Cornelius, Povestirile unui trăitor și uluit observator în România comunistă și în mirificul Occident, cuprinde destul de exact conținutul volumului său de amintiri în care face loc și unor povestiri satirice din categoria ficțiunilor pe care le poți recunoaște. Autorul trăiește, din 1977, în Germania. A rămas acolo după ce a […]

Misterele unei cărți cu un autor misterios

Îmi place cum scrie Matei Florian. Chiar dacă mă contrariază. Deși e ușor de citit, Florian nu se lasă digerat cu una, cu două. La fel ca Ion Barbu în poeziile sale ermetice sau, într-o oarecare măsură, ca suprarealiștii, Florian știe să fie enigmatic chiar și atunci cînd scrie despre lucruri cît se poate de […]

Polemică și politețe

Mai țineți minte ce tărăboi a stîrnit în presă și în Parlament, în toamna anului 1999, un manual de istorie pentru clasa a XII-a? Cel pe care senatorul Sergiu Nicolaescu îl voia ars în piață fiindcă nu acorda atenția și deferența cuvenite domnitorilor români, în schimb îi pomenea elogios pe contemporanii Andreea Esca, Ion Cristoiu […]

Femei la război

Ce-au făcut femeile românce în timpul primului război mondial? Istoricul Alin Ciupală a luat lucrurile de-a fir a păr pentru a răspunde la întrebarea asta într-o, cum să-i zic, epopee a femeilor în anii războiului care nouă ne-a adus întregirea, iar altora micșorarea, de nu le venea să creadă ce-au ajuns din ce fuseseră. Alin […]

Viața nu se pupă cu opera

Povestiri mai lungi sau mai scurte, cele mai mult foarte scurte, amintiri, note de călătorie, opinii despre Dumnezeu și despre opera Lui, unele apărute în Adevărul literar și artistic, altele inedite publică C.T. Popescu în noua sa carte. Scrise cu inteligență, cu o sensibilitate în perpetuă alertă și cu, mai ales, un sarcasm îndelung exersat […]

Agentul Mulder a trecut de la X-Files la roman

M-am uitat la serialul TV cu Dosarele X, apoi la filmul pentru marele ecran, cu același titlu. Am văzut și alte producții cinematografice cu David Duchovny, fără ca actorul să mă entuziasmeze, dar și fără să mă contrarieze. N-aș fi crezut că acest actor de mare succes pe nișa lui a făcut studii literare la […]

Un cocktail între darwinism și Biblie

Poți umple un raft mărișor cu cărțile lui John Steinbeck – fără a pune la socoteală și scenariile sale de film. Chiar și în cele mai puțin izbutite dintre prozele pe care le-a scris, sclipitorul lui talent de povestitor te face să-i treci cu vederea scăderile, asta în comparație cu marile lui romane și povestiri. […]

Gustul sîmburelui de măr

Ultimul lucru care mi-ar fi trecut prin cap despre Herta Müller în timpul celor două întîlniri ale noastre în București, înainte de 1989, era că avea să ia Premiul Nobel. În anii ’80, Herta era mai mult soția lui Richard Wagner decît o scriitoare pe care s-o iei în serios. Femeia aceea scundă și tăcută, […]

Asta să fie libertatea?

Cînd am citit fascinat Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, Matei Călinescu plecase de vreun an din România. Intrase în categoria „rămașilor”. Nu se mai întorsese din Statele Unite, unde ajunsese în 1973 cu o bursă Fulbright. După ce a ajuns profesor la Indiana University din Bloomington, unde a avut un parcurs strălucit, Matei Călinescu […]

Un nume care trebuie ținut minte: Tudor Ganea

Cînd citesc o carte de debut, îi țin preventiv pumnii strînși autorului. Iar dacă îmi plac primele zeci de pagini ale volumului, pînă ajung la sfîrșit mă tot rog să n-o zbîrcească debutantul pe parcurs. Asta fiindcă, de obicei, prima carte cu care ieși în lume te marchează mulți ani după aceea. Dacă nu-ți iese […]

De ce și-a meritat Mo Yan Nobelul

Îți iau piuitul povestirile fantastice ale lui Mo Yan. Mi-au plăcut mult și romanele lui, cîte s-au tradus la noi, nu numai Sorgul roșu. Dacă le citești nu te mai întrebi de ce a luat Premiul Nobel acest chinez de un talent uluitor, om trecut prin multe încercări la el în țară, chiar dacă n-a […]

Terorismul și olimpismul

Cînd îi aud pe diverși creștini cum le iau apărarea teroriștilor arabi cu argumente istorice, îmi vine să-i întreb pe ce lume trăiesc. Vai, dar la cîte le-am făcut noi arabilor la Cruciade și cîte au au avut de pătimit bieții arabi musulmani în Europa Evului Mediu, au și ei dreptate să ne facă ce […]

Cu seninătate despre ciudații ani romantici

Pe la sfîrșitul anilor ’90 apăreau, care mai de care, cărți de memorii și jurnale despre comunism. Toate curajoase, mai ales că aproape toate păreau scrise înainte de 1989. Cu puține excepții, autorii lor dădeau impresia, dacă nu susțineau de-a dreptul, că acele volume erau rodul muncii lor „pentru sertar”. Unele însă conțineau inadvertențe care […]

Cum iubim? Așa cum putem

Antologiile tematice au ceva simpatic și cu lipici, încît chiar dacă nu-ți place un text sau mai multe din ele cînd le iei la răsfoit, pînă la urmă găsești cîteva care te atrag. Și după ce intri în convenția antologiei ajungi de-ți schimbi prima impresie și despre chestiile pe care le-ai lăsat deoparte. Le citești […]

Mare depravare, mari povestiri

Să zicem că ați pus mîna pe povestirile lui Bukowski, dar nu vă plac anumite cuvinte, cum ar fi „căcat” și alte alea, cele pe care le cauți degeaba în DEX. Ori o să închideți dezgustați cartea după cîteva pagini, ori – mai degrabă – veți deveni mai îngăduitori cu uzul literar al acestor vorbe. […]

Bandiții lui Vasile Ernu

I-am luat de curînd un interviu lui Vasile Ernu. Asta pentru că mi se pare unul dintre cei mai de seamă scriitori români contemporani. Dar și pentru că Ernu are un destin special ca autor. S-a născut în URSS, într-o familie de sectanți, care a avut de tras multe din partea regimului sovietic, și de […]