Scriitori

Cum l-am dus totuși acasă pe Tudor Țopa

Om politicos și de o cultură mai mult decît vastă, Tudor Țopa căpătase obiceiul să bea mai mult decît putea duce.  Asta i se întîmpla aproape zilnic. Se ducea la restaurantul Uniunii să-și ia prînzul pe cartelă, apoi comanda o sticlă de vin. Omul delicat și de o politețe aproape exageratăse transforma treptat într-un tip […]

Misterul rușinii de a fi fost turnător

Am stricat cîteva prietenii, de ambe sexe, cînd am aflat că acei amici de-ai mei au turnat la Securitate.Singurii cu care am păstrat și relațiile și prietenia au fost foștii deținuți politici, cei care după ce au fost eliberați din pușcărie erau chemați periodic la Securitate, ca să spună ce mai făceau – ei și […]

Sângeorzul de dincolo de gîrlă

Astea nu ar trebui să se numească amntiri, pentru că-s prea proaspete. În materie de memorialistică, cu cît sînt mai vechi, cu atît sînt mai bune. Cu cît sînt mai recente, naiba știe de ce, prind miros de dop sau de ulei. Nici nu știi dacă sînt memorii sau eseistică, pe gustul publicului. “Ai aflat […]

Libertățile și pîrnaia unui cafegiu cu slăbiciuni artistice

În 1976, cînd Gheorghe Florescu era responsabil peste băcănia de pe Hristo Botev, cumpărau de la el cafea, țigări, coniac, whisky și vodcă mulți dintre actorii de la Național. Cînd îi vedea, cafegiul îi invita în încăperea din spate, unde făcea onorurile de gazdă. Prăvălia lui avea hîrtie de muscă și printre actorii de la […]

Răzbunătorul care se vrea venerabil, dar se dă în călușei

Cînd le spun unor confrați din leatul meu, dar și de alte vîrste, că Nicolae Manolescu nu mai are ce căuta în fruntea scriitorilor, fiindcă ne face de basm și de rîs, împreună cu cei pe care i-a adunat în jurul lui, cum îmi zic ei că Manolescu e un mare om, chiar dacă mai […]

Povești cu copii și Sântimbreanu

Eram tare orgolios în copilărie, că, deh, eram geniul Școlii generale nr. 175. Nu-mi ajungea nimeni la nas. Consideram că, dacă era ceva de povestit, de relatat, de recitat, nu mă bătea nimeni. Așa m-am vînturat prin tabere de creație pionierească și nu aveam simțul ridicolului nici cît negru sub unghie. Într-una din excursii, am […]

Ziarul care a publicat listele autorizate de la „Caritas”

Cînd mergea uns „Caritasul”, de stăteau oamenii la coadă cu zilele ca să-i dea banii lui Ioan Stoica și să primească de opt ori mai mulți decît depuseseră, la Cluj îl ridicau unii în slăvi pe „marele om” mai ceva ca pe Avram Iancu. Prozatorul Tudor Dumitru Savu, care ajunsese redactor-șef al unui cotidian local, […]

De Slavici nu i-a plăcut, dar cu Creangă ce-a avut?

Ați auzit de povestea profesoarei de la o școală din București care a zis pe FB că nu-i mai predă la ore pe Eminescu, Creangă și Slavici fiindcă a observat că pe elevii ei, din clasele V-VIII, nu-i interesează acești autori. Femeia a fost dată afară, din cauză că nu respectă programa școlară și pentru […]

A, gri-cultura, nu-i de glumit!

O fi cultura Cenușăreasa guvernării și instituțiilor, da’ mai are prin sobă și cîțiva biștari. Altfel nu se explică de ce, după ce e România prăduită temeinic și gospodărește, taman la cultură e bătaia peștelui (sau a melcului). De ce? – o să mă întrebați. Artiștii sînt săraci. Deși se hrănesc cu ambrozie și nectar, […]

Cum transporți în mașină mielul interzis și miliția

Pe vremea cînd Ceaușescu luase hotărîrea că trebuie să crească efectivul de ovine și de bovine al României, țăranii nu mai aveau voie să taie miei și viței nici măcar ca să-i mănînce în familie. Iar dacă le trecea prin cap să le vîndă orășenilor cornutele mici și mari pe care le sacrificau în pofida […]

Învățatul Becali l-a lăsat repetent pe Oprea

Dacă Gigi Becali e convins că cineva e analfabet și susține asta revoltat, luîndu-se la ceartă pe acest motiv cu vreun universitar, e posibil ca Gigi să aibă dreptate, nu universitarul. Căci dacă el, care nu știe multă carte, e în stare să remarce că altul știe mult mai puțină decît el, e ceva în […]

Visul și bentița libertății

Impetuoasă și pasională ca Libertatea conducînd poporul din pînza lui Delacroix, Leonida Lari a venit la București mînată de mari gînduri unioniste. Poeta nu prea înțelegea certurile literare din România. Predica aprins unirea tuturor compatrioților împotriva molohului de la Răsărit și, de cînd Republica Moldova se rupsese de URSS, era convinsă că sosise momentul. Avea […]

Lupta pupinilor lui Băsescu

Ce-i vine deputatului Robert Turcescu, fost ziarist cu apucături de cîntăreț și ofițer acoperit cu simbrie, că se delimitează ritos de șeful PMP-ului… Mai exact, de combinațiile lui politice cu Dragnea. N-a dat-o pe pamflet Turcescu, în schimb a făcut pe puristul politic, lovit în principii de amendamentele la legea grațierii și de vorbele tot […]

De ce, nene Anghelache?

Dacă țineți minte, săptămîna trecută am povestit aventurile președintelui USR la audierile pentru conducerea ICR. Adică lipsa de la apel, bazată, spune-se, pe atribuirea din oficiu. Așa am încheiat articolul, cu strălucita demonstrație făcută de dl Horia Gârbea: Deci locul unui membru propus de USR este de drept și nu se poate “pierde”. Comisiile Senatului pot […]

Scrie tu, că după aia mă exprim și eu

Mă sună mai mulți prieteni indignați, scriitori cu carnet, să-mi spună că la România literară s-a întrecut măsura! E prea de tot!! Cum nu mai citesc această publicație decît cînd apare pe net, totdeauna cu întîrziere, i-am întrebat pe indignații mei confrați care n-au fost excluși din Uniunea Scriitorilor de N. Manolescu, fiindcă nu și-au […]

Ventilatorul și căcatul

În ultimul timp, România literară a devenit tribuna celor mai mari gogomănii ale unei dudui plătite cu 1.000 de euro pe înfățișare. Ce spune doamna (sau domnișoara) avocat? Păi, să-i dăm cuvîntul, prin intermediul “Ochiului magic” și maro: “La recenta ședință a Comitetului Director și a Consiliului USR, ș…ț a figurat și o largă informare […]

Sfaturile cenzorului din redacție pentru Adi Păunescu

În anii ’80, urma să mă angajez corector, cu jumătate de normă, la Contemporanul. Mi-am luat transferul de la școala din Vizurești unde predam româna și m-am prezentat la Contemporanul, unde nu-i cunoșteam decît pe Laurențiu Ulici, care era redactor, și pe D.R. Popescu, șeful revistei și președintele Uniunii Scriitorilor. Sediul revistei era în Casa […]

Dylan, încă o aroganță

Ce și-or mai fi dînd cu pumnii în cap jurații Academiei Suedeze că i-au acordat lui Bob Dylan Nobelul pentru literatură! Mai întîi laureatul i-a ținut pe jar, pînă s-a hotărît să le transmită că acceptă premiul, încît unul dintre academicieni și-a ieșit din calmul său nordic și l-a acuzat pe Dylan de „nepolitețe și […]

Păzea, băieți, că vă inund!

Nu știu din ce păcătoasă sau păguboasă modestie vine prejudecata provincială de a nu scrie într-o revistă despre șeful ei. Bun-simț? Modestie? Teamă de ridicol? Poate că sîntem un neam prea legat de nimicurile pămîntești. Dacă aș fi Liiceanu, aș zice, cu sobrietate: “La dracu’ cu limita!”. Ei, vă anunț că limita s-a dus dracului. […]

Insigna de merit filial

Semăna bucățică ruptă cu poza lui Bacovia din manuale. Ai fi zis că, prin cine știe ce miracol, poetul se întorsese la viață și se plimba cu pași mici, dar iuți, pe Calea Victoriei. Avea un mers nițel pieziș din cauza coloanei vertebrale care i se strîmbase cu timpul, ridicîndu-i un umăr către ureche. Răutăcioșii […]

Ridicolul și abjecția

De ce nu mai semnează nici unul dintre redactorii României literare textele de la rubrica „Ochiul magic”? Pînă de curînd, însuși directorul revistei își punea inițialele sub textele pe care le dădea la tipar. Sau folosea un pseudonim de campanie pe care i l-a demontat și devoalat Ștefan Agopian. „Ochiul magic” a ajuns un soi […]

Bomboana de pe tortul cu arsenic

România literară publică un articolaș gingaș: “Ne-am gîndit nu o dată la felul cum grupul Cipariu-Teodorescu-Iaru a atacat Uniunea Scriitorilor. Chiar și cei mai înverșunați adversari ai președintelui ales al USR nu s-ar fi comportat așa, ar fi avut, credem, o brumă de corectitudine. Adică: să presupunem că în Statutul USR aflat în vigoare acum […]

Cînd scriitorii aveau sînge-n pix

Documentul de mai sus nu e nou, deși e prea puțin cunoscut. Data lui e 18 decembrie 1989, dar a fost elaborat cu cel puțin o săptămînă înainte. Vremurile erau tulburi și încordate, ceva plutea în aer și nimeni nu putea spune dacă va urma o “tiranie ca-n Rusia” sau o eliberare. Mai mulți scriitori, […]

Frica de dentiști a unui mare și curajos prozator

Om retras, de o modestie cît se putea de plauzibilă, Radu Petrescu își vedea de cărțile lui, fără să-l intereseze clasamentele literare. Nu-i plăceau nici bîrfele de la Madam Candrea. Așa că evita să se ducă la restaurantul scriitorilor, spre deosebire de prietenul său Costache Olăreanu, căruia îi plăcea atmosfera de acolo. Radu Petrescu era […]

Victoria Olguței asupra limbilor străine

Ce ghinion pe Sorin Grindeanu cu miniștrii lui! Mai întîi cu Iordache de la Justiție, apoi cu Daea de la Agricultură și cu tipa de la Interne, Carmen Dan. Toți cu probleme de comunicare, pe românește. Cînd începuse să răsufle și premierul mai ușurat, a pățit-o și cu Lia Olguța Vasilescu de la Muncă. Mai […]

Seminarii literare la Capșa

Pe cît era de cumsecade cu studenții – le dădea tuturor 10 la oral, chiar și celor care nu știau să spună decît cum îi cheamă –, pe atît de necruțător putea fi Alexandru Piru cu criticii și cu scriitorii consacrați. În privința notelor, criticul urma exemplul lui G. Călinescu, al cărui asistent fusese. Piru […]

O fi auzit CNA de revolta Papei Francisc împotriva presei coprofile?

Aidoma Sfîntului din Assisi de la care și-a luat numele pontifical, Papa Francisc e convins că, pînă la judecata de pe lumea cealaltă, trebuie să ne pese de urmele pe care le lăsăm pe Pămînt. N-am idee dacă venerabilul părinte își începe ziua cu lectura ziarelor sau cu o rugăciune. Presupun că mai întîi își […]

O scrisorică perfidă

Necazul cu confruntările din lumea scriitorilor e că, dacă-l asculți pe fiecare în parte, toți au dreptate. Argumentele par irefutabile (dreptate, ochii plînși vor să te vadă). De curînd, dl N. Manolescu a scris un editorial plin de năduf la adresa celor șase tineri critici care și-au dat demisia. Iată argumentele: “Ați făcut parte din […]

Călinescu față cu N. Ceaușescu

Nu știu cum o fi azi, dar, prin anii ’80, literații din Onești susțineau pe spezele lor, în mare parte, festivalul „Zilele G. Călinescu” care avea loc în orașul lor. Asta însemna trei zile, iar invitații erau suficient de mulți încît această operațiune culturală să-i facă pe amfitrioni să economisească un an întreg, din mult/puținul […]

Mai coboară Dumnezeu din cer?

Pe vremea cînd Dumnezeu umbla deghizat pe pămînt, se afla imediat ce făptuia sau ce pilduia în dialogurile sale cu Sfîntul Petru. Poporenii amărîți își dădeau de știre că Dumnezeu, în mare mila Sa, cobora printre oameni să facă dreptate. Dar tot amărîții aveau o vorbă care merge și azi: „Pînă la Dumnezeu, te mănîncă […]