Home / Istorie / Coandă și unirea

Coandă și unirea

Zoom

Generalul Constantin Coandă era specializat în artilerie, dar a făcut războiul din 1913 ca matematician. În scurta și mișeleasca năvală a armatei române asupra holdelor bulgărești, neapărate decît de ciori și de două posturi de jandarmi, Coandă s-a văzut nevoit să tragă, în locul obuzelor, doar concluzii amare. Lui i-a căzut în sarcină numărătoarea morților și răniților secerați de holeră, singurul inamic care a opus rezistență. Coandă a participat apoi la încheierea tratatului de la București și a adus între fruntariile Regatului, prin semnătura sa, Cadrilaterul smuls unei armate net inferioare, formată din iepuri, tăuni, gaițe și bursuci.

Războiul cu nemții, din 1916, îl găsește pe generalul Coandă atașat cu gradul de ministru plenipotențiar la Marele Cartier General rus. Pînă să înceapă foiala bolșevică în armata țarului, lucrurile au mers binișor, rușii arătînd acea inconștiență sinucigașă care descumpănea orice dușman. Ieșirile lor din tranșee îi făceau pe austrieci să confunde efectul samagonului cu nebunia slavă și să abandoneze pozițiile una după alta. La un moment dat, cînd vigilența habsburgică a scăzut dramatic, un val de dezertori români din Bucovina de Nord a ales prizonieratul rus. Generalul Coandă i-a organizat pe acești prizonieri și a format un corp de voluntari gata instruiți pe care l-a folosit împotriva lui Mackensen.

Dar anul 1918 aduce freamătul leninist în armata rusă. Mujicii, culacii și micii truditori industriali care înfruntau schijele pentru capriciul clasei exploatatoare simt că istoria e gata să-l trădeze pe țar și o iau razna. În martie 1918, generalul Coandă e arestat și pus la zid, dar e salvat de intrarea nemților în Kiev.

În octombrie 1918, cînd România se pregătea să reia luptele cu Germania în ciuda tratatului de pace semnat la București, Ionel Brătianu îl numește pe Constantin Coandă prim-ministru. Generalul ordonă reînarmarea și remobilizarea soldaților, care, de fapt, nici nu lepădaseră armele, ci le ascunseseră sub căpițele de paie pe durata secerișului. Dar acum, că muncile agricole se isprăviseră și nemții erau întorși cu spatele, lupta putea fi reluată.

Guvernul lui Coandă, din care au făcut parte generalii Eremia Grigorescu și Artur Văitoianu, și civilii Anghel Saligny, Ion Inculeț și Petru Poni, a legat Guvernul Marghiloman, care semnase pacea cu Puterile Centrale, de Guvernul Brătianu, cel sub care avea să tragă concluziile întregirii de la 1 decembrie 1918.

Premierul Coandă a avut un mandat scurt, de două luni, dar intens. Pe 14 decembrie, cînd i-a predat postul lui Ionel Brătianu, Casa Regală și administrația statului reveniseră la locul lor, la București, iar România încorporase Ardealul.

(5909 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.