Home / Scriitori / Croh și talmudismele literare

Croh și talmudismele literare

Zoom

Nu știu cînd a devenit credincios practicant profesorul Crohmălniceanu. Mai era profesor la facultate cînd a început să-mi vorbească, mai întîi în treacăt, despre Vechiul Testament, în timpul întîlnirilor noastre nocturne de la el acasă. Apoi îmi mai spunea cîte ceva despre interpretările sale ale cîte unui pasaj din Tora, pe care le povestea membrilor comunității evreiești care se întîlneau într-un imobil cu etaj de pe strada Popa Soare. Croh era evreu sefard. Mărturisea asta cu oarecare mîndrie, pe care și-o amenda apoi cu umor. Ce importanță mai avea care de pe unde venise?

În aceste interpretări, îmi spunea, se străduia să se țină de vechiul lui principiu de critic literar pe care li-l spunea inginerește exegeților care băteau cîmpii. Dacă interpretarea unei opere nu acoperă cel puțin 75% din opera cu pricina, poezie, proză sau teatru, nu merită să fie luată în serios. Atît cît mi-a vorbit despre ele, se străduia ca interpretările sale din Tora să respecte acest principiu, spre deosebire de improvizațiile altor vorbitori care nu se sfiau să bată cîmpii despre Cartea Sfîntă. Croh nu-și făcea sînge rău din asta, dar în rigoarea lui de critic era contrariat de lejeritatea lipsită de acoperire a unora dintre autorii de comunicări de tot felul care luau cuvîntul înainte și după el.

Nu l-am întrebat niciodată cum ajunsese credincios, căci prin anii ’50 nu era. Croh recunoștea, cu uriaș regret, că pe atunci credea cu sfințenie în dogmele realismului socialist și că se numărase printre cei care făcuseră rău scriitorilor cărora nu le păsa de aceste dogme. La un moment dat însă, respectul lui față de valoarea literară a devenit mai puternic decît periculoasele dogme ale vremii. De aici i s-au tras diverse penalizări care acum i se păreau niște mărunțișuri, față de ceea ce pățiseră alții.

La cenaclul Junimea, unde ne întîlneam cîțiva ani duminica, la zece dimineața, Croh nu se amesteca în disputele noastre exegetice despre un autor sau altul care veneau să citească. Dar cînd vreunul dintre corifeii textualismului începea să predice despre textul care se scrie pe sine însuși, Croh strîmba din nas mai întîi, apoi îl sfătuia pe vorbitor să ne lase cu talmudismele astea, după care se uita cu regret la pipa lui fără tutun, cu care încerca să renunțe la fumat.

(1179 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.