Home / Reportaj / Cu popii pe bun-simț călcând

Cu popii pe bun-simț călcând

Zoom

Ceremonia înălțătoare a deschiderii anului școlar aduce împreună, an de an… Ce-oi fi având, de-am luat-o pe arătură atât de grav? Probabil încă mai trăiesc sub impresia puternică pe care, în fiecare septembrie, mi-o creează această adunare inutilă de oameni și omuleți. Iar asta nu de azi, de ieri, ci de vreo 35 de ani, de când am participat pentru prima dată la una. Dar pe vrema aia, să spunem, adunările inutile de oameni și omuleți aveau semnificația lor. În plus, erau un bun prilej pentru a mai transmite niște mesaje propagandistice. Restul mesajelor, alea utile, oricum se pierdeau pe drum sau nu erau transmise. Și atunci, ca și acum, mesajele utile se transmit în clase, departe de zgomotul copiilor gureși care vor să-și povestească ce-au mai făcut în ultimele trei luni. Voiau, mai bine zis, căci azi își povestesc, oricum, în timp real, pe rețelele de socializare.

Deci, până la urmă,

deschiderea anului școlar, ca ceremonie, mai are vreun rost în zilele noastre? Mai ajută pe cineva? Mai impresionează pe cineva sau este, din nu se știe ce motive, o tradiție de tip nou pe care cineva simte nevoia să o perpetueze?

Păi, dacă e să ne uităm

la cei care se preumblă, an de an, prin fața elevilor, deschiderea oficială a anului școlar rămâne o ceremonie dedicată propagandei. În curți de școli sau de licee, pe terenuri de sport din ce în ce mai puțin folosite chiar pentru activități sportive, politicieni și politruci, doritori de ascensiune sau deja ajunși, se aliniază frumos în fața copiilor și le răpesc din timpul prețios debitând banalități. Mândru, fiecare director de școală se fălește cu personalitatea pe care a reușit să o aducă la deschidere. Copiii își arată unii altora ultimele gadget-uri achiziționate, părinții care nu țin legătura pe FB își mai comunică ultimele bârfe de peste vară, iar invitații directorului se plictisesc suveran și zâmbitor, așteptând să le vină rândul la rostit propriile banalități. Între timp, sub soarele din ce în ce mai viu al dimineții, florile care, adunate, ar putea hrăni o mică țară din Africa încep să se ofilească lejer. Dar stați, țările din Africa nu mănâncă flori, nu le poți hrăni cu sutele de mii de buchete scumpe răspândite în toată România în măreața zi a deschiderii oficiale a anului școlar. Așa e, țările din Africa nu mănâncă flori. Dar nici profesorii nu mănâncă flori…

Profesorii, de altfel,

nu mănâncă nici mash-ul imens plasat în spatele președintelui Iohannis atunci când acesta a cuvântat, luni, la deschiderea anului școlar, în curtea Colegiului Național “Mihai Eminescu”. Și, totuși, din banii colegiului sau din cei al ministerului, mash-ul, folosit doar pentru această ceremonie, a fost făcut. Ca să dea bine la televizor și în poze. În campania electorală, orice politician care ar fi afișat așa ceva ar fi fost amendat usturător. Dar acum nu e campanie electorală. E doar așa, un bun prilej pentru un președinte mut să ne vorbească despre ce crede el că e educația. Doar a fost la rându-i profesor, știe cât de grea e meseria asta și ce sacrificii financiare presupune. Dacă, prin absurd, n-ar fi fost profesor, azi ar fi deținut nu cinci case, ci un întreg cartier.

Profesorii nu mănâncă flori,

nu mănâncă mash-uri, dar nu mai înghit nici sforăielile politrucilor la început de an școlar. În fiecare septembrie, de decenii, li se spun aceleași lucruri. De fapt, de 26 de ani, discursul s-a mai schimbat. Se vorbește, deschis, și despre lipsuri. Înainte erau ascunse sub preș. Acum sunt recunoscute și asumate. Doar rezolvarea problemelor este amânată mereu, de la an la an.

Elevii, la rândul lor, nu ascultă. Au alte treburi. Nici măcar prezența unui autor de bestseller-uri, cum este KWI, nu-i scoate din ale lor. Poate la Fetești, unde a fost Dacian Cioloș, să fi fost mai multă animație, iar interesul stârnit să fi fost mai viu. Până la urmă, cât de des vezi cu ochii tăi un tehnocrat care zboară la clasa “economic”?

Politrucii și discursurile lor insipide ar mai fi suportabili. Directorii de școli și discursurile lor care nu spun nimic ar putea fi trecuți cu vederea. Ceilalți invitați, după posibilități, de asemeni, s-ar pierde în negura timpului. Nimeni, dacă n-ar exista fotografiile făcute de părinți, nu și-ar aminti peste ani prima zi de școală. Pentru că n-ar avea ce să-și amintească. Emoții? Prea rare. Vreo costumație specială, îndantelată și înzorzonată? Se poate, dar numai dacă o pune mama bine alături de celelalte costumații penibile, în speranța că le va vinde pe bani grei atunci când copila, pe care o vede deja manechin internațional, va rupe copertele revistelor de modă sau măcar inima pușcăriașilor din lumea fotbalului.

Și, totuși, merită să mergi

an de an la deschiderea anului școlar, pentru a cunoaște fețe noi de politruci și politicieni, căci ăștia se mai schimbă. Și directorii de școli se mai schimbă.

Un singur personaj rămâne, de 26 de ani, același, la fiecare astfel de ceremonie: popa. Da, exact, popa, preotul. Nu știu cine l-a chemat primul, cine a lansat moda sau dacă, spre deosebire de Colectiv, la deschiderea anului școlar a venit neinvitat. Cert e că e acolo. În uniforma lui neagră, uneori cu patrafirul care-i mai colorează prezența, preotul a devenit un element sine qua non de la ceremoniile de deschidere a anului școlar.

Poate, pe vremuri, când școala exista, de fapt, pe lângă biserică, iar popa era și învățător, prezența lui la deschiderea anului școlar ar fi fost realmente necesară. Dar acum e doar inexplicabilă.

Căci, deși nu e stipulat clar în Constituție, suntem o republică, un stat laic. Nu scrie nicăieri că am fi o republică religioasă, nici catolică, nici protestantă, nici musulmană, dar nici ortodoxă. Mai mult, studiul religiei nu este obligatoriu în școli. Și, totuși, prezența preotului la deschiderea anului școlar transformă religia într-o obligație.

Dar, totuși, de ce este preotul

nelipsit de la această ceremonie anume? Pentru că suntem ortodocși în proporție de 80-90%, conform recensământului? Păi, conform lui Silviu Brucan, suntem și foarte proști în proporție de 80%. Atunci, de ca n-ar veni să le vorbească elevilor un prost? Unul asumat, unul care poate să aibă și el o uniformă și un salariu de prost plătit de stat, așa cum au popii. Oricum, cultul prostiei are din ce în ce mai mulți adepți și din ce în ce mai vocali misionari. Aduceți proști să vorbească la deschiderea anului școlar, ei sunt viitorul, oricum…

Sau, poate, popii sunt chemați la astfel de ceremonii pentru că Biserica se bucură de încredere mare în rândul populației? Atunci e un calcul depășit. Azi, Biserica se mai bucură de doar 58% din încrederea populației. De fapt, astea sunt cifrele din aprilie. În septembrie s-ar putea să fie și mai puțin. În schimb, 80% din români au încredere în Pompieri, 76% au încredere în Armată, 72% au încredere în Jandarmerie și 59,8% au încredere în DNA. Există, iată, patru instituții mai bine cotate decât Biserica. Așadar, până când sfinții părinți nu-și mai revin nițeluș în sondaje și-n obraji, mai bine aduceți la deschiderea anului școlar pompieri, militari, jandarmi sau procurori. N-or fi la fel de buni la îndoctrinare religioasă, dar măcar unii dintre ei au uniforme mai viu colorate.

(832 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Pai scade vara pentru ca aduna sa aibe ce manca de Craciun…

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.