Bibliomania

Nașul în versiune indiană

După ce a fost transformat într-o legendă, de pe urma Versetelor satanice, romanul care i-a adus fatwa ayatollah-ului Khomeini, prin care era condamnat la moarte fiindcă l-ar fi insultat pe profetul Mahomed, Salman Rushdie a trebuit să se ascundă. Ani la rînd n-a mai putut ieși din casă decît însoțit și a fost păzit 24 […]

Ce să caute un antropolog român în Cuba?!

Un învățat care scrie fără morgă, mai totdeauna cu umor în filigran, și cercetează cu egală curiozitate lucrurile despre care toți credem că sînt importante, dar și amănunte ale vieții zilnice, găsind în ele un miez omenesc care altora le scapă. În două cuvinte, Vintilă Mihăilescu! Îl citești cu interes, dar și cu plăcere, fiindcă […]

Turcia romancierei și cea a lui Erdogan

În timp ce Elif Shafak pregătea de publicare la Londra acest roman scris în engleză, în Turcia lucrurile se precipitau dramatic. După referendumul prin care președintele Erdogan căpăta puteri sporite, a venit tentativa de lovitură de stat, urmată de reprimarea puciștilor și de vînarea opozanților Puterii, care continuă și astăzi. Cu Cele trei fiice ale […]

Mai încercați, băieți!

Cred că va trebui ca Iocan să apară mai des decît ne-am propus atunci cînd am înființat revista. Cînd am făcut selecția textelor pentru numărul 2, îmi aduc aminte că am citit o sumedenie de povestiri eșuate, încît le-am ales aproape cu penseta pe cele acătării din mulțimea de „asta nu!” cu care le marcam […]

Soarta schimbătoare și adeseori tragică a elitelor noastre

Cartea asta e scrisă mai mulți autori, tineri istorici care au dat cu nasul prin lumea largă și și-au făcut deja un nume cu ceea ce au publicat. Fiecare a contribuit cu cîte o felie dintr-un întreg care mie, ca amator, mi se pare cît se poate de bine rotunjit și de interesant. După 1989, […]

Un prozator umorist care trebuie luat în serios

Involuntar, umor avem toți. Mai ales cînd vorbim serios și-i vedem pe cei din jur că se înveselesc fără motiv după cîte o vorbă care ne iese din gură. Mai sînt apoi cei care au umor din cînd în cînd, mult mai rar decît își închipuie. Mai precis, persoanele care rîd singure de ce le […]

O convorbire cu Mircea Ciobanu despre convorbirile lui cu Regele

Cartea asta a apărut cu mulți ani în urmă. Primul volum a ieșit în 1992. Cel de-al doilea în anul următor. Convorbiri cu Mihai I al României a avut un succes extraordinar la data apariției, cu atît mai mult cu cît a fost publicată într-un moment de renăscută ostilitate politică față de Rege, după venirea […]

Fotbalul lui Radu Cosașu

Nu-i obligatoriu să fii chibiț școlit în Cișmigiu ca să citești ce scrie Radu Cosașu despre fotbal. Ai însă nevoie de cunoștințe temeinice în acest domeniu, dacă vrei să te bucuri de cursivele lui Cosașu despre lumea fotbalului. Mai cu seamă că el nu făcea cronici de meciuri, istorisind faze și povestind goluri. Cu creioanele […]

Statuia lui Băsescu

Ostenit de rele, Băsescu cel Bătrîn cobora furișat de pe scenă. Se pregătea să treacă neobservat în tabăra personajelor secundare, cele pe care publicul tinde să le uite și, cu timpul, să le ierte. Și era cît pe ce, fiindcă textele furioase pe care le-a stîrnit la vremea lui au rămas în urmă. Ziarele au […]

Maimuța lui Huxley și esența postmodernistă

Nu e unul dintre marile romane ale lui Aldous Huxley, dar e, nici vorbă, o carte esențializată în care romancierul, poetul, eseistul și scenaristul cu acest nume se pun laolaltă la treabă pentru a scrie o carte despre lumea din anii 2100 și ceva. O lume în care Huxley anticipează extraordinar și o parte dintre […]

Despre bătrînețe și moarte, cu umor și seninătate

Primul lucru pe care trebuie să-l faci înainte de a deschide o nouă carte a lui Răzvan Petrescu e să nu te aștepți să sune la fel ca povestirile pe care le-a publicat înainte. La șaizeci de ani, Răzvan e tot un explorator care inventează mici continente pentru uzul cititorilor săi. Nu cred că vrea […]

Dictatorul și scriitorul

În 1977, kenyanul Ngugi wa Thiong’o a fost băgat într-o închisoare de maximă securitate din ordinul vicepremierului de atunci al țării sale, Daniel arap Moi, din cauza unei piese de teatru și a romanului Petale de sînge. În închisoare, unde a fost ținut un an, Ngugi a scris un roman pe hîrtie igienică. După ce […]

Jocurile sînt făcute

E ciudat să scriu taman eu despre Iocan nr. 4. Arbitru, antrenor și oleacă jucător, pentru că recenta apariție a Editurii Vellant stă în cîrca mea. Dacă îi laud pe autori, mi se va spune pe bună dreptate că sînt ca copiii mei. Dacă îi critic, mi se va da peste nas: „Păi, cum, tu […]

Nebunia și tristețea optimistă a unui scriitor bîntuit de leii care mănîncă oameni

Presupun că n-ați auzit de scriitorul mozambican Mia Couto. Și că nici despre Mozambic nu știți mare lucru. E una dintre cele mai sărace și mai nefericite țări ale Africii, devastată de un război civil care a durat 16 ani. Pe cînd îi intrase în cap că era destinat unei mari politici internaționale, Ceaușescu a […]

Anticorupția, un manual universal de întrebuințare

În afară de fotbal, agricultură și politică, toți ne pricepem și la corupție. De la cel care dă șpagă la cel care o primește și de la cel care deschide o firmă la cel care își închide afacerea, fiindcă a dat faliment. Ne inițiem în corupție încă din copilărie, cînd mituim profesorii ca să ne […]

Genial, în competiție cu tine însuți

Visul lui Flaubert, de a scrie o carte despre nimic, încît arta lui să nu depindă decît de ea însăși, a fost de atîtea ori întors pe toate fețele de literați pînă cînd a ajuns o banalitate. Cine n-a muncit pe brînci în căutarea frazei perfecte, care să-și fie suficientă sieși în frumusețea ei, n-are […]

Cum poți citi azi Maestrul și Margareta

De fiecare dată cînd redeschid Maestrul și Margareta, de dragul cîte unui capitol sau al vreunui dialog între personaje, citesc din nou, a nu știu cîta oară, tot romanul lui Bulgakov (Mihail Afanasievici). Acum cîteva zile, cînd m-am întors la zborul nocturn al Margaretei pe deasupra Moscovei, după care am străbătut din nou romanul în […]

Londra românilor arboriști pentru un reporter-romancier

De obicei, cînd e vorba de cărți scrise la persoana întîi, prima chestie pe care o faci, instinctiv sau cu pretenții, e să-l deosebești pe cel care scrie, autorul, de cel care spune că scrie, personajul său. Dacă însă scriitorul se suprapune cu povestitorul-personaj din carte, ceea ce se întîmplă foarte rar, întorci și tu, […]

Gardul și leopardul unei cărți excelente

Aș fi citit cartea Anei Maria Sandu și dacă Pereți subțiri n-ar fi fost recomandată drept roman. Cele 17 povestiri din volum, care au legătură între ele, compun laolaltă o lume cu toate ale ei, încît față de cît de încăpător a devenit romanul, și Pereți subțiri  poate fi citit ca atare. Doar că poate […]

Ce ascunde Hanul lui Manuc

Am citit în patru reprize noul roman al Simonei Antonescu. După fiecare pauză m-am întors mai curios la ceea ce urma. Asta nu mi se prea întîmplă cu romanele care trec de cinci sute de pagini, chiar dacă respect hărnicia autorilor. Foarte bine construit, după o formulă clasică, Hanul lui Manuc e cel mai ambițios […]