Home / Ancheta / Delta Dunării, otrăvită pentru mărunțiș

Delta Dunării, otrăvită pentru mărunțiș

Zoom

Rezervația Biosferei Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din România, acoperind o mare parte din suprafața județului Tulcea și întinzându-se și în județul Constanța. Găsești de toate în Rezervație, de la floră specifică la diverse specii de păsări, de la pește la peisaje superbe, de la plaje sălbatice, ultimele din țară, la oameni chinuiți care muncesc din greu ca să trăiască de azi pe mâine. Uneori nu reușesc asta dacă nu încalcă legea. Dar nu ei sunt, neapărat, principalul pericol pentru Delta Dunării, ci oamenii mai puțin chinuiți, destul de plini de bani, cărora nu le pasă nici de legi, nici de oameni, nici de natură. Profit să iasă, restul fiind mizilic.

 

În decembrie 2014, prefectul de atunci

al județului Tulcea a înființat o comisie mixtă care să cerceteze dacă firmele agricole care-și desfășoară activitatea pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării folosesc sau nu substanțe chimice în activitățile lor de zi cu zi. Pentru că, conform prevederilor dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, alin. (14): “Pe teritoriul rezervației, folosirea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură este interzisă”. Asta înseamnă că nici unul dintre concesionarii de terenuri agricole din Deltă și de pe teritoriul rezervației nu are voie să pună strop de chimicale pe produsele lui. Pentru că legea interzice folosirea de substanțe chimice, terenurile din Deltă ar fi numai bune pentru agricultura biologică (deși dezbaterea e mai vastă, existând voci care spun că, de fapt, nici n-ar trebui să se facă agricultură în Deltă). Cei mai mari concesionari de terenuri din Deltă, firmele Delta Rom Agriculture și Anglo Rom, controlate de milionarul Thomas Gostner, prin intermediul unui holding din Luxemburg (Fri-El International), au și făcut demersuri pentru a obține certificarea ecologică pentru culturile lor de pe teritoriul rezervației. Ceea ce i-ar ajuta foarte mult, pentru că prețul cerealelor bio este aproape dublu față de cel al cerealelor tratate chimic.

 

Comisia înființată de prefectul de Tulcea

a finalizat și a prezentat în aprilie 2016 raportul său, după o meticuloasă serie de investigații, analize și comunicări interinstituționale. Iar raportul e nasol. Nu neapărat pentru firmele care au încălcat legea (căci au încălcat-o), cât pentru natura din Deltă, care suferă din ce în ce mai tare.

Una dintre teoriile foarte vehiculate de către diverși interesați este că Delta se distruge din cauza lipsei decolmatărilor. Delta, însă, este un teritoriu viu, aflat încă în continuă formare. Așa cum învățăm încă din gimnaziu, Delta Dunării este cel mai tânăr teritoriu românesc, formându-se recent (la scara istoriei planetei), prin depunerea aluviunilor aduse de către Dunăre. Ce să vedeți, aluviunile continuă să vină, chiar dacă în cantități mai mici, din cauza barajelor ridicate de-a lungul fluviului. De aceea, unele canale din Deltă se colmatează. Disputa este dacă acestea trebuie lăsate să se colmateze sau trebuie ca omul să întervină asupra proceselor naturale, încercând să-și impună punctul de vedere și interesle economice. În doi ani, probabil, va exista și un model hidrografic al Deltei, pe baza căruia se va putea spune mai ușor care intervenții umane vor afecta Delta și care vor avea efecte minore.

Dar nu decolmatările sunt cele care înmulțesc algele, otrăvesc peștii, infestează apa. Sigur, atunci când apa scade, întreaga Deltă se resimte, dar ani de secetă au mai fost în ultimele mii de ani și Delta n-a murit, având capacitatea să-și revină mereu. Asta, însă, dacă nu-i dai în cap și cu alte lucruri, cum ar fi, desigur, chimicalele.

 

De multă vreme, tot ce înseamnă agricultură

pe marginea râurilor și a Dunării face ca îngrășămintele chimice folosite să ajungă, după ploi și alte fenomene naturale, în afluenții Dunării, în Dunăre direct și, apoi, până în mare. Deși este o problemă majoră, e foarte greu de reglementat, deci este greu să eviți ca toate chimicalele folosite de-a lungul Dunării și al afluenților săi să ajungă în Deltă. Dar, măcar, ar ajunge diluate, după mii de kilometri înotați prin fluviu. Dacă nu s-ar folosi substanțe chimice chiar în Deltă, efectele asupra florei acvatice ar fi mult mai mici. Numai că se folosesc.

Raportul comisiei mixte scoate în evidență multiple încălcări ale legii Rezervației. Astfel, în februarie 2015, în depozitul din Tulcea al Delta Rom Agriculture au fost descoperite 11 tone de îngrășăminte și substanțe fitosanitare interzise pe teritoriul rezervației. În aprilie 2014, se menționează în raport, Agro Delta Sireasa, aparținând fostului senator Rece, efectua erbicidarea grâului cu Granster, un erbicid interzis în rezervație. Tot în aprilie 2014 s-a descoperit că Delta Rom Agriculture a însămânțat 300 de hectare cu grâu tratat cu Celest Top, alt produs interzis pe teritoriul RBDD. Și tot atunci, în aprilie, în depozitele Anglo Rom au fost descoperite 100 de tone, nici mai mult, nici mai puțin, de îngrășăminte chimice interzise în rezervație.

 

Consiliul Județean Tulcea

a făcut, la rândul său, un contract de analiză a solului cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București. Conform rapoartelor ICPA, în exploatările agricole din incintele Pardina și Sireasa, unde acționează Delta Rom Agriculture, Anglo Rom și Agro Delta Sireasa, s-au folosit îngrășăminte chimice interzise, concentrația de azot nitric din pământ fiind, în unele cazuri, și de patru-cinci ori mai mare decât cea permisă.

Toate cele trei mari firme care fac agricultruă pe terenuri concesionate în Deltă folosesc, așadar, îngrășăminte și substanțe chimice interzise. Anglo Rom și Delta Rom Agriculture mai și visează la certificare bio pentru produsele lor stropite din belșug cu chimicale.

Mai mult, prin folosirea chimicalelor, cele trei firme încalcă atât legea Rezervației, clauzele contractului de concesiune și clauzele pentru acordarea de subvenții. Ei, și? Contractele de concesiune nu pot fi reziliate decât prin Justiție, dar Justiția, în mod ciudat, pare neinteresată de distrugerea naturii în Deltă, respingând acțiunile CJ Tulcea. Iar subvențiile continuă să curgă, numai în 2014 firmele controlate de Thomas Gostner primind în jur de 12.000.000 de lei subvenție de la stat, iar Agro Delta Sireasa fiind și ea pe aproape.

 

Sunt multe atacuri

la care este supusă Delta Dunării, de la rechini imobiliari la patroni de turism iresponsabili, la turiști agresivi cu mediul și așa mai departe. Dar atacul chimicalelor este unul dintre cele mai periculoase și produce afecte aproape imediat, precum și efecte pe termen lung. Pe terenurile pe care deja s-au folosit substanțe chimice nu se va mai putea face agricultură eco ani buni de-acum înainte. Dar produsele “eco” obținute acolo vor invada în continuare piața, așa cum reziduurile chimicalelor vor invada Delta, afectând plante, pești și, în final, oameni.

 

(926 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Deci in aceasta situatie “idilica” ne aflam. 😈

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.