Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Departe de lumea înlănțuită, destul de aproape de București

Zoom Departe de lumea înlănțuită, destul de aproape de București

N-ai unde să te duci de Crăciun/Revelion/Kwanzaa și ce alte sărbători mai sărbătorim între Sfîntu’ Nicolae și Sfîntu’ Ion, dar ai deja gașca ta, formată din minimum trei cupluri, maximum 21 de perechi sau echivalent? (Aici plasați voi combinațiile care vă plac mai mult, nu ne băgăm nasu-n dormitoarele oamenilor. Sau în bucătăriile lor. Sau pe oriunde or face ei ce fac.)

Dacă mai ai la dispoziție și mijloace de transport pentru tot poporul, dar și pentru provizii de cîteva zile, Satul Prunilor e destinația ta. Dinspre București se ajunge ușor: o iei frumușel pe DN71 (București-Tîrgoviște-Sinaia), treci de Tîrgoviște și continui pe drumul spre Sinaia. După ce lași în urmă un orășel cu blazon de stațiune balneo-climaterică, Pucioasa pre numele lui, tre’ să începi să fii atent. Pentru că mai urmează cîteva sate, iar apoi intri în satul Pietroșița. Imediat ce ai intrat, o curbă spre stînga și spre Runcu te va duce, după vreo trei kilometri de drum în serpentine, pînă la complexul Satul Prunilor. Dacă vii de oriunde altundeva, la Sinaia faci dreapta (surpriză, tot pe DN71, da’ invers: Sinaia-Tîrgoviște-București) și la ieșirea din Pietroșița faci dreapta pe același drum serpentinos către Runcu.

Acum, că am lămurit cum ajungi în Satul Prunilor, poate n-ar fi o idee rea să explic și care-i șpilul cu locșorul ăsta. Pe un vîrf de deal care se deschide frumos în toate părțile se ițesc șapte viluțe văruite, cu acoperiș de șindrilă neagră. În fiecare dintre viluțele cu un etaj găsești așa: trei dormitoare cu trei băi la etaj, un living imens, o baie „de viteză“ și o bucătărie ca o șaormă, cu de toate, la parter, dar și o terasă destul de mare, cu grătarul aferent, în afara incintei. Unul dintre dormitoare are și un balconaș, dar celelalte două compensează prin faptul că în loc de paturi king-size sînt dotate cu paturi mici, pe care cel mult le poți lipi. (Este, de fapt, singurul inconvenient pe care l-am găsit eu locului. Și cred că e remediabil, cu o minimă investiție.)

Cînd am zis „bucătărie cu de toate“ am vrut să spun: cu de toate cele necesare pentru a face mîncare, mai puțin ingredientele de bază. Mîncarea, cum ar fi. Locul ăsta o fi el în sînul naturii, în mijlocul lui nicăieri, dar vine la pachet cu neajunsurile naturii și nicăieriului. Adică nimicul. Fă și tu calculul și o aprovizionare temeinică înainte de plecare: cinci litri de vin pe zi, un purcel tranșat și afumat, o pulpă de vițel, un sac de fasole, cartofi, condimente, șapte-opt pîini… dup-aia întreabă-i și pe ceilalți ce le trebuie și veniți pregătiți. Nu de alta, da’ primul magazin (sătesc) e la cîțiva kilometri, nu știu cît de deschis e de sărbători, și oricum, cu siguranță, numai de bătut drumul pîn-acolo n-o să vă ardă pe frigul ăla. C-așa am auzit, cică iarna asta o să fie nasoală rău.

În rest, nu-ți lipsește nimic în viluțele astea: ai și TV cu cablu, ai și Internet, ai și un joc de table pe care-l poți lua de la recepție dacă n-ai fost suficient de prevăzător… Deși cel mai fain e să vii dotat cu tot ce-ți trebuie: cărți și chips-uri de poker, „Bunul Gospodar“, „Coloniștii din Catan“, „Piticot“ și zarurile alea fosforescente cu diverse poziții sexuale de încercat la plictiseală. Cu toate astea, plus suficientă mîncare și destulă băutură, poți petrece cîteva zile perfecte, în care ai toate șansele să uiți de lumea de-afară. Iar prețul e corect. Dacă eviți Crăciunul și Revelionul, te costă 60 de euro (240 de lei și ceva mărunt) pe vilă pe noapte în timpul săptămînii și 105 euro în uichend. Iar dacă iei legătura cu proprietarul/administratorul, poate ai noroc și de ceva ­reduceri.

Cînd spuneam, mai sus, că am găsit un singur inconvenient locului, greșeam: mai este unul, care poate să se transforme într-un avantaj. Și anume, ca să ajungi pe vîrful ăsta de delușor unde-i complexul, tre’ să urci o rampă destul de abruptă, pe un drum pietruit de vreo două sute de metri care, iarna, mai mult ca sigur va fi acoperit de zăpadă. Dar în cel mai rău caz lași mașina la baza delușorului după ce, în prealabil, ai împachetat și o sanie. Că iată, tocmai ai descoperit că nu te-ai mai dat cu săniuța de… eheeei, tocmai anul trecut, cînd te-au bătut părinții ăia neînțelegători ai copiilor de la care o „împrumutasei“.

 

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint