Home / Bibliomania / Femei la război

Femei la război

Zoom

Ce-au făcut femeile românce în timpul primului război mondial? Istoricul Alin Ciupală a luat lucrurile de-a fir a păr pentru a răspunde la întrebarea asta într-o, cum să-i zic, epopee a femeilor în anii războiului care nouă ne-a adus întregirea, iar altora micșorarea, de nu le venea să creadă ce-au ajuns din ce fuseseră. Alin Ciupală a mai scris opuri istorice despre femeile din România. Cartea asta, cea mai ambițioasă dintre ele, mi se pare și o reușită literară. Adică poate fi citită ca un roman nonficțional în care personajele secundare sînt aproape la fel de interesante ca protagonistele.

Nu știu cît de bine s-a descurcat istoricul cu sursele cărții sale, dacă i-a scăpat cîte ceva, asta e treaba colegilor lui de breaslă, însă povestea, mai exact poveștile din ea sînt captivant scrise și cu o pătrundere psihologică de invidiat. Plus că istoricul nu ia pe nimeni la refec, ci se mulțumește să povestească ce s-a întîmplat în anii războiului, începînd din perioada neutralității noastre. Atunci o doamnă din înalta societate spunea că, dacă România va fi ocupată de inamici, femeile vor arunca apă fiartă peste capetele dușmanilor și că vor fi otrăvite fîntînile și pîrjolite cîmpiile.

Cînd trupele germane și bulgărești au ocupat Bucureștiul, autoritățile noastre își luaseră tălpășița în Moldova, însoțite de cei care care își puteau permite o asemenea expediție. Brătienii și apropiații lor au decis ca bărbații din familie să plece în refugiu, la Iași, iar femeile să rămînă la București și în provinciile din regat cucerite de nemți și de aliații lor mai mărunți, bulgari și turci.

Convinși că românii i-au trădat, nemții jefuiesc metodic și oarecum legal partea pe care au ocupat-o din România mică. Bulgarii, în schimb, otrăviți că românii le luaseră Cadrilaterul, au furat moaștele Sfîntului Dumitru și niscaiva tunuri, ca pradă de război. Nemții n-au avut nimic împotriva capturării tunurilor ca pradă de război bulgărească, dar i-au obligat pe bulgari să le restituie românilor moaștele sfîntului, din motive care țineau de germanofilia revoltată a unei părți a bucureștenilor rămași în oraș. Așa se face că femeile din București au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva servituților ocupației germane, ceea ce i-a făcut pe germani să se mai gîndească la metodele pe care le foloseau ca ocupanți. În schimb, curvele și femeile amărîte din București, care nu-și puteau folosi decît sexul pentru a supraviețui, se mulțumesc cu noii lor clienți, la fel ca și ziariștii care au coabitat cu puterea nemțească, folosindu-și condeiul în ziarul editat de ocupanți la București. Apropo însă de comportamentul curvelor și de cel al doamnelor, deosebirea constă, în multe cazuri, că doamnele cu opinii filogermane nu se culcau cu nemțăii, dar îi simpatizau, în timp ce profesionistele amorului venal se culcau cu ocupanții, deși unele dintre ele nu puteau să-i înghită. Una peste alta însă, descoperi că femeile din România mică erau mult mai gospodăroase și mai chitite decît soții lor care au băgat țara în război. Așa se face că, francofile sau germanofile, femeile românce au înțeles, adeseori spre deosebire de bărbații lor, că țara e mai presus de orice calcule politice de moment. Asta însă n-ar fi fost cu putință fără bărbăteasca atitudine a Reginei Maria, cea care le-a transmis femeilor mesajul că trebuie să participe la război, cît pot și așa cum pot. Alin Ciupală a înțeles asta și, din acest motiv, a făcut din Regina Maria marele personaj al cărții sale despre femeile din România din anii primului război.

Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom, 2017.

(1305 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.