Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

În Delta Dunării se pune în scenă primul balet piscicol: Lacul lebedelor înecate

Zoom În Delta Dunării se pune în scenă primul balet piscicol: Lacul lebedelor înecate

Aproximativ 80% din consumul de pește din România

provine din import. Din cei 20% scoși din baltă cu plasele autohtone, mai mult de jumătate din pești au înotat în Delta Dunării. În aceste circumstanțe, România este o țară care are un Minister al Pisciculturii și al câtorva alte fițe legate de mediu, bașca o Agenție Națională de Piscicultură în care colcăie băiețași cu bășini de specialiști în cap, în realitate golănași de partid și politruci cu miros de pește stricat. Piscicultura noastră abia dacă mai scoate de un borș de pește, însă se străduiește să stoarcă niște milioane de la europeni pentru a construi o Bursă de Pește la Tulcea, care să valorifice tonele de pește care – chipurile – mai înoată prin Dunăre, ghioluri și canale. Pentru că Delta este o Rezervație gândită de autorități – de la ministru, prefect, președinte de Consiliu Județean și până la guvernator – ca fermă piscicolă. O fermă piscicolă falimentară în care lipsa peștelui nu este rezolvată prin repopulări, protecție și exploatare durabilă, ci printr-un up-grade la motoarele bărcilor pescărești, al plaselor pescarilor comerciali și prin retehnologizarea cherhanalelor.

În tot acest timp, pescarii comerciali

abia dacă mai scot trei kile de caras la o sută de metri de setcă sau la un năvod prin care este strecurat un ghiol întreg. Când nici măcar aparatul electric de braconat și evaziunea fiscală nu mai acoperă benzina arsă de motoarele bărcilor abia mânjite de pește, pescarii locali se reorientează spre o altă resursă naturală. Cum păsările nu pot fi căsăpite deocamdată de vânătorii italieni, cineva tot trebuie să le valorifice, iar pescăria pusă pe butuci poate merge mână în mână cu zootehnia naturistă. Și uite-așa ghiolul secat de pește se transformă într-o imensă avicolă în regim natural. Încerc să fiu mai exact pentru a fi sigur că înțelegeți reorientarea profesională a pescarilor din Delta Dunării care produc acum rațe, găinușe de baltă, lișițe, gâște și călifari nestresați, fără furaje nașpa și fără antibiotice.

Cel mai bun exemplu este ceea ce se întâmplă deja de o lună în ghiolul Isac,

situat undeva în zona Uzlina. Fiecare plasă scoate la barcă trei carași și o duzină de zburătoare de baltă care ar fi făcut vânătorii să-și detoneze muniția în cartușiere de invidie. Băieții dau din umeri, spun că au fost proaste păsările, că au murit și le-a adus vântul în plase, că ei trebuie să pescuiască pentru a trăi. Cum acest gen de piscicultură continuă de câteva săptămâni, este clar că localnicii știu ce fac, pentru că plasele puse peste nivelul apei, în anumite locuri și în anumite perioade, pot face adevărate masacre în rândul păsăretului. ARBDD se află astăzi în fața unui paradox care întrece chiar și mecanismele ecosistemelor de partid prin care sunt înscăunați guvernatorii Deltei după principiile maximei imposturi și ale slugărniciei de partid. Lucrăm la o Bursă a Peștelui fără pește într-o Rezervației a Biosferei în care interzicerea vânătorii la păsări este drapelul ecologismului în culorile UNESCO, și asta în timp ce pescarii comerciali fac adevărate hecatombe ornitologice la plase în lipsă de caras. Hai, că România e mișto.

2 comentarii

  1. #1

    Excelent articol.
    Hai ca sintem tari….iar ne furam caciula in care avem ascuns potmoneul gol…
    Total adevarat…total criminal….total inresponsabil….

  2. #2

    Bun articol, chiar daca, pe alocuri, limbajul este frust!
    Politrucii ne-au invadat, nu mai exista domeniu care sa le fi scapat! O.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint