Home / Istorie / Nicolae Iorga la război

Nicolae Iorga la război

Zoom

În 1913, Nicolae Iorga a fost chemat sub arme. România invada tarlalele din nordul Bulgariei în timp ce armata acestei țări vecine și prietene se lupta cu sîrbii și cu grecii la frontiera ei de sud. Multă lume bună a lăsat atunci cafenelele Bucureștiului și a îmbrăcat uniforma ca să lupte cu copiii și bătrînii bulgari care păzeau bostănăriile uscate de soare din Cadrilater. Singurul inamic în stare să opună rezistență a fost holera, care a secerat batalioane întregi de eroi care n-au apucat să tragă un foc.

Iorga a fost un pic distras de la incontrolabila sa pornire de a scrie, fiindcă zgomotele vieții de front – de la bîzîitul tăunilor la orăcăitul broaștelor – îi aminteau de traumele războiului. Cu toate astea, Iorga a reușit să scrie, în 1913, patruzeci de cărți. Ceva mai bine decît în 1915, cînd a scris doar 37.

În perioada premergătoare intrării în Marele Război, Iorga s-a manifestat ca francofil, pro-antantist și intervenționist antiaustriac. Chiar dacă manifesta o răceală politică severă față de Ionel Brătianu, el i-a susținut poziția și politica de garanții cerute Antantei cu privire la Transilvania, Basarabia și Bucovina de Nord. Dar, în vreme ce românii puteau visa la alipirea Transilvaniei prin războiul contra Puterilor Centrale, Basarabia și Bucovina rămîneau greu de scos din ghearele marelui aliat rus.

Iorga frecventa palatul regal și se plimba pe culoarele dinastiei așa cum hoinărea Erasmus pe străzile din Rotterdam. Prințul Ferdinand îl stima, iar Carol, viitorul rege priapic, se lăsa îndrumat printre voievozi, deși mintea îi zbura la țiitoarele lor. În atmosfera apăsătoare și derutată din palat, cînd Ferdinand devenise rege, un rege șovăitor, condus de o regină sexy, cînd inginerul de poduri și șosele Ionel Brătianu construise o groapă încăpătoare pentru cauza austro-germană, Iorga a putut să-și impună, alături de alte voci unioniste, viziunea în favoarea Triplei Înțelegeri.

Așa că România a intrat în război în vara anului 1916 și, cîteva luni mai tîrziu, nemții au intrat nu numai în palatul lui Ferdinand, ci și în casa lui Iorga din Vălenii de Munte. Austriecii, ungurii, bulgarii, turcii și prusacii au ocupat două treimi din țară, iar Guvernul, Casa Regală și o mînă de parlamentari s-au refugiat la Iași. Iorga, care era încă deputat, s-a dus cu ei, cărînd în raniță învățătura amară a istoriei care, din cînd în cînd, îl pălmuiește pe istoric.

(5989 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Bucovina ramanea greu de scos din ghearele marelui aliat rus…? Serios?

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.