Home / Raport despre starea ficţiunii / O zi banală din viața lui Ion Iliescu

O zi banală din viața lui Ion Iliescu

Zoom

7,30 – Panică mare în cartierul Primăverii, după ce soarele, care tocmai a răsărit, e gata să meargă la culcare din cauza unei chestii extrem de plictisitoare pe care o spune Ion Iliescu.

8,45 – Cu greu, soarele se menține pe cer. Îl ține treaz gândul că Iliescu e-n libertate și că n-a plătit pentru mineriade.

9,30 – Doamna Nina îl cheamă la masă. Îi spune să se spele bine pe mâini înainte să mănânce, pentru că sunt murdare de sângele vărsat.

13,10 – Un bufnet sec se aude din bucătărie. Cuprinsă de panică, doamna Nina intră să vadă ce e. Îl găsește pe soțul ei lângă un instalator întins pe jos fără cunoștință. Din tâmplă, instalatorului i se scurge un firicel de sânge. ”Îi explicam cât de complicată era politica externă în context european la sfârșitul anilor ’70, îți jur, nu i-am făcut nimic. Dintr-o dată i s-au închis ochii, a început să sforăie și a căzut cu capul pe gresie”, explică Iliescu. ”Ce facem cu el?”, întreabă doamna, punându-și o pereche de mănuși de plastic. ”Nu mai e loc în beci și eu n-am chef să sap.”

14,00 – Se aude soneria. Iliescu, într-un șorț galben de măcelar, se repede să deschidă. E Adrian Năstase. A venit îmbrăcat lejer, în trening, pentru că Iliescu nu-l sună cu vocea sugrumată de îngrijorare decât atunci când are pentru el o muncă fizică. În câteva minute, se apucă de săpat în grădina din spatele casei. Năstase întreține atmosfera cu anecdote: ”N-am mai dat atâta la lopată de când am încercat să-mi îngrop averea și-am ajuns în subsolul unui fermier din Noua Zeelandă. Avea un câine prietenos, încă mai păstrăm legătura.”

17,30 – Iar sună cineva la ușă. ”Ăsta sigur e Mitrea. Acum se vine, când aproape am terminat?”, mormăie în barbă Iliescu, mergând să deschidă. Dar nu e Mitrea, ci un bărbat în salopetă de lucru. E șeful de echipă al instalatorului, vizibil îngrijorat că omul lui a dispărut de pe șantier în pauza de masă pentru o lucrare rapidă și nu s-a mai întors. Iliescu inventează pe loc o explicație și se lansează în expunerea ei, dar un bufnet sec îi taie vorbele. Un firicel roșu se prelinge și pe aleea din față. Iar au de lucru.

(1510 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Cam prea macabru umorul ăsta.
    Mai bine să lăsăm justiția să facă lumină.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.