Generalul Curt von Morgen și-a petrecut tinerețea printre șerpi boa și pantere. Africa neagră, pe care o explora în numele Kaiserului, nu mai avea secrete pentru el. Curt cunoștea toanele muștei țețe, știa cum poți frige o cobră și cu ce tip de mărgele prostești un trib de luptători Masai. A străbătut jungla și savana printre mușcături, răgete și otrăvuri, a împușcat elefanți, rinoceri și bivoli, și a pus pe fugă o mulțime de triburi care nu pricepeau ce cauta neamțu-n Tanzania.
Sfîrșitul secolului al XIX-lea l-a găsit pe Curt von Morgen în Camerun, în fruntea trupelor coloniale ale imperiului, după ce transformase cîteva sute de negri în soldați germani. Cu ajutorul lor a pus pe fugă mai multe cete de berberi și de pigmei care stînjeneau nevoia de spațiu vital a poporului german.
Curt a participat la lupte în India și în Orientul Apropiat, a făcut diplomație și corespondență de de pe front, așa încît, cînd a izbucnit primul război mondial, era unul dintre cei mai bine antrenați ofițeri. În 1914 a condus Divizia a 3-a din Danzig în bătăliile de la Tannenberg, de la Lacurile Mazuriene și de la Lodz. Curt a fost acoperit de medalii, a fost făcut general. Analizîndu-i formidabila biografie, Kaiserul l-a pus în fruntea Diviziei 76 Infanterie și l-a trimis să exploreze România.
Între 8 și 23 octombrie 1916, Curt von Morgen a tot încercat să străbată culoarul Bran-Cîmpulung împreună cu zece mii de soldați și trei sute de tunuri. Nu i-a fost ușor, ba se poate spune că i-a fost imposibil, fiindcă de-a curmezișul drumului stăteau generalii Aristide Razu și Traian Găișeanu cu două divizii de plugari din Moldova.
Nemții au fost opriți. Nici faima militară și nici schemele africane ale lui Curt n-au îmbunătățit situația. Românii au opus o rezistență nemaiîntîlnită, mai ales că cei doi generali – Razu și Găișeanu – au reușit să-i orienteze cu fața la inamic. A fost un moment în care tunurile Krupp erau cît pe-aci să răstoarne scorul, dar el a fost depășit de îndemînarea cu care ai noștri s-au ferit de ghiulele.
Se zice că, după bătălie, Curt von Morgen ar fi exclamat: „Mein Gott, dacă aveam în tinerețe două plutoane de moldoveni, azi Africa era a noastră!”.