Partidul e varză cu șnițeluț

Carmen: Klaus, ce ne facem, vin alegerile, iar partidul nostru e varză cu carne!

Klaus: Hmm, ce poftă mi-ai făcut! Da’ parcă aș vrea cu șnițel!

Carmen: Poftim?

Klaus: Varză cu șnițel.

Carmen: Vorbești de partid?

Klaus: De burtica mea. Mi-e fomică!
Carmen: Klaus, ești iresponsabil? Eu îți zic lucruri importante și tu te gândești la burtică? Ce facem cu partidul ăsta al nostru, care e muci? O să piardă alegerile. Să nu te-aud acuma că ai mânca și niște muci, că te strâng de gât cu mâna mea!

Klaus: Muci mai înghit doar când sunt răcit, că n-am încotro! Și nu-mi plac deloc, beahhh! Odată, de curiozitate, am mâncat și o biluță și știu că mi s-a părut destul de scârboasă. Tu ai mâncat vreodată muci, Carmenuș?

Carmen: PARTIDUUUUUL! Ce facem cu partidul? Cum îl scoatem din căcat?

Klaus: Căcat nu am mâncat niciodată… Sau am mâncat?

Carmen: KLAUSSSSSS! Concentrează-te un pic. Cum dracu’ salvăm nenorocitul ăla de partid?

Klaus: Nu știu cum îl salvăm, eu am făcut deja tot ce am putut.

Carmen: Adică? Ce ai făcut mai exact?

Klaus: Am fost foarte vorbăreț două-trei zile la rând, am zis și de plagiate, am zis și că nu voi numi un premier anchetat sau condamnat.

Carmen: Două-trei zile la rând?????

Klaus: Enorm, nu? Îți dai seama cât sunt de epuizat? Acuma îmi dai șnițeluț cu vărzică?

Carmen: Nu îți dau nimic. Să fii vorbăreț două-trei zile e foarte puțin, Klaus.

Klaus: Dacă mai vorbesc o zi, îmi dai?

Carmen: Nu.

Klaus: Două zile?

Carmen: Mă scoți îngrozitor din sărite, Klaus!

Klaus: Trei zile e ultima mea ofertă. Îmi doresc mult șnițeluț cu vărzică, da’ mai bine mor de foame decât să mă sinucid prin epuizare pentru partid.

Carmen: O să pierdeți alegerile.

Klaus: Și n-o să mai fiu președinte?
Carmen: Tu o să fii, dar partidul…

Klaus: Păi, vezi? Partidul să se descurce, președintele nu face campanie electorală.
Carmen: Da, bine, lăsați… O să stai ca un nesimțit și o să-i privești cum se scufundă?

Klaus: O să-i privesc cu atenție și îngrijorare, nu ca un nesimțit.

Carmen: Uite care-i faza: mă doare undeva de țară și popor, dar aș înnebuni dacă n-ar câștiga ai noștri. Așa sunt eu, mai competitivă, mă știi. Așa că, dacă mai pui nițel curu’ la treabă… mă rog, am vrut să spun gura, și îi mai susții indirect, îți dau și șnițeluț, și vărzică, și ștrudeluț cu înghețată, și orice mai vrei tu, cu riscul să te faci cât un porc. Te las să mănânci cât vrei tu și la orice oră, suspendăm orice regim.

Klaus: Oau! Păi, de ce n-ai zis așa de la început? Auzi, da’ mă lași să stau cât vreau eu și la desene?