Home / Istorie / Petrecere la Conferința de pace

Petrecere la Conferința de pace

Zoom

Ceasul de aur al României Mari s-a sincronizat cu pendula de stejar a moșierului patriot Vaida-Voevod. Era ianuarie 1919, începea Conferința de pace de la Paris, iar marile puteri puneau la cale reîmpărțirea statelor inferioare. Triburile românești din Carpați își uniseră teritoriile, aspirau la statutul de națiune, dar un morcov internațional, înfipt între provinciile istorice, le tulbura bucuria. Era nevoie de recunoașterea Franței și a Angliei, a Italiei și a Rusiei pentru ca regatul României să-și păstreze ceea ce cîștigase pierzînd războiul.

Alexandru Vaida-Voevod a pus o energie de nebun în actul unirii cu Transilvania și a depus apoi, personal, acest act la picioarele regelui Ferdinand. Regele i-a făcut loc în guvernul lui Brătianu și în delegația României la Paris. Vaida-Voevod urma să reprezinte nuanțele ardelenești din pachetul de aspirații naționale și să joace rolul diplomatului bun. Brătianu, șeful delegației, a luat asupra lui partitura diplomatului rău, susținînd cererile României cu o hotărîre care-i înfricoșa pe toți.

Marile Puteri simțeau nevoia să-l ia pe Brătianu la palme, dar, cînd să-l croiască, Brătianu dispărea din peisaj și apărea, în locul lui, amabilul Vaida-Voevod, flexibil ca un contorsionist și mieros ca un aed. Doctorul îi îmbuna pe mareșali, știa să-i facă pe duci să rîdă, reușea să aducă vorba despre șampanie cînd unul din miniștrii de Externe se îneca de nervi și, mai ales, cunoștea aportul glumelor porcoase în salvarea statelor mici.

Alexandru Vaida-Voevod a fost zîna bună a întregirii naționale, la care a lucrat cu mijloacele perverse ale unui vrăjitor bătrîn. Ca să intre pe sub pielea diplomației inamice nu s-a dat în lături de la nimic. Aflăm din rapoartele pe care i le expedia în țară lui Maniu că n-a ratat nici un detaliu din războiul de propagandă, din metodele de corupere și seducție etalate, la vremea lor, de Machiavelli, Talleyrand și Fouché.

Întîi de toate, s-a făcut mason. A intrat în loja “Ernest Renan” a Marelui Orient Francez, a trecut peste ridicolul ceremoniei și a reușit să se întrețină cu stăpînii invizibili ai lumii. Odată deschisă ușa acestei frății grele, Vaida-Voevod a putut coborî spre mijloacele lumești ale diplomației. Ideile patriotice formulate la lumina zilei erau apoi reluate la dineuri, aromatizate cu Saint-Émilion și cu prepelițe flambate, mestecate odată cu limbile de ciocîrlie și înghițite cu cel mai fin coniac. Miniștrii Marilor Puteri, ambasadorii, presa internațională și militarii au început, încet-încet, să asocieze interesele României cu mărcile Moët & Chandon și Louis Roederer, cu stridiile de Saint-Malo și caviarul Beluga, cu dansatoarele de cabaret și artistele de la Odeon.

(5875 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Uite așa mai aflăm și noi câte sacrificii s-au făcut pentru întregirea neamului! Așteptăm episoadele viitoare, dar și seriale noi, istoria noastră fiind foarte bogată în subiecte interesante și captivante. Mulțumim mult!

  2. Sa le decoreze pe fetele de la Odeon cu Curul Romaniei!

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.