Home / Minireportaj / Prințul mareelor

Prințul mareelor

Zoom

Pe tren, cu bagajele, lume amărâtă, care-a pus un ban grămadă, să meargă la vraja mării. Tranca-tranca, Cernavodă, uite, mami, podul. Vagon comun. Vise comune. Totul pipernicit, econom, meschin, dar în același timp să ne stea părul bine și să avem tricouri călcate. Delicate.

Peste tot, oameni neglijenți. Mănâncă sendvișuri cu sălămet. Râd tare. Nu trebuie să le vezi fețele ca să-i știi. Ca să-i cunoști. Râd mult. Prea mult. Să fie din belșug. Abundență. Suficiență.

O ardem emancipat, dar mâncăm ciorbiț’ de burtă la târâie-tavă. Luăm doza de bere de la alimentară, că-i mai ieftin decât pe plajă. Și iaurt de colo, și pâine de dincolo, și pepene din piață. E bun pepenele la plajă. Răcoritor. Păstrează punga, să pun cojile.

Și ne luăm doar un șezlong, ca s-avem umbrelă. I-am făcut pe fraieri. Nu ne duc ei pe noi.

La apus, jucăm șeptică. Pe plajă, vorbim politică. Șefi, copii, mașini, bijuterii. Ce-am vrea și ce-am dori. Și râdem tot mai zgomotos. Scuturând nisipul de pe picioare cu prosopul de față. Viață!

Iară seara, luăm hamsii și porumb fiert pe faleză. Frumos, elegant, finuț. Un sejur, vreau să mă bucur.

Aici veneam când eram mici. Aici ne cazam. Aceeași cameră în care dormeam la 10 ani. Confort lux. Nimic nu se schimbă. Facem aceleași lucruri. Staționăm. Stagnăm. Încet și sigur ca un Cadillac, stricat. Dormităm. Pe noi. Și reciclăm amintiri. Aceleași povești, aceleași snoave, hăhăială, bă. Și e bine. Totul e în regulă. Este OK.

Am vrea să însemnăm, dar nu ne preocupăm. Ne credem prezenți, dar am expirat de mult. Și urâți mai suntem. Urâți. Femeile pătrate. Permanent roșcate. Și bărbați rotunzi. Obtuzi. Și-o căutătură urâtă. Balcanismu-i doar o scuză.

Scriam recent ceva despre urâțenie și-un domn a comentat. “Vrem să părem frumoși, deștepți și tineri pentru că suntem atât de bătrîni, de urâți și de morți. Putem privi în jur cu mânie, ori cu un sentiment de neputință. Cu speranță, mai greu.” Cam așa este, cum a spus domnul. Totuși, cândva, altfelul parcă se întrezărea.

Or, maybe i’m just like my mother, she’s never satisfied.

(46 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.