Home / Media / Se scuturau toți procurorii

Se scuturau toți procurorii

Zoom

Au și turnătorii Securității momentele lor în care, pe lângă inspirație, îi mai pălește peste creștet și viziunea. Desigur, atunci când și-au semnat angajamentele cu Securitatea erau părăsiți și de inspirație, și de viziune. De unde să știe ei, atunci, că Securitatea va face extrem de mult rău poporului român? Și, mai ales, de unde să știe că regimul represiv nu va dura la nesfârșit? (Aici intervine partea cu lipsa de viziune.) Asemeni turnătorilor din vechime sunt colaboraționiștii zilelor noastre. Lipsiți de inspirație și de viziune, ei se angajează periodic în lupte de scurtă durată care duc, de cele mai multe ori, în fundături. Atunci când regimurile cărora li se abandonează cu voluptate, cedându-și dreptul de a mai gândi cu propriile creiere, ajung la amurg, colaboraționiștii se trezesc singuri, cu fața la câte un perete gol și împinși din spate de tot gunoiul pe care l-au semănat în urmă pentru a ști pe unde să nu se mai întoarcă. S-ar cățăra peste zid, dacă ar mai avea instincte funcționale, dar mușchii le sunt atrofiați, iar voința proprie le lipsește, suplinită atâția ani de voința altora, cărora ei le-au fost doar portavoce.

Revenind, însă, pentru o clipă, la bătrânii turnători, să remarcăm viziunea lui Mircea Ionescu Quintus atunci când a scris versurile romanței “Se scuturau toți trandafirii”. Parcă ar fi descris, încă din prima strofă, atmosfera plină de tristețe care a pus stăpânire duminică seară pe întreaga suflare ce se închină de mai bine de un deceniu la vițelul de aur al anticorupției. E drept, susținătorii până-n pânzele albe ai doamnei Kövesi nu s-au scuturat și nici nu s-au despărțit încă de idolița lor, dar de plâns au plâns, cot la cot cu pădurea, cu zefirii și cu lacul liniștit.

Înregistrarea cu doamna Kövesi, făcută, cel mai probabil, tot de un procuror, este, într-adevăr, destul de neclară pe alocuri, iar șefa DNA are tot dreptul să spună, asemeni centenarului turnător liberal, că “tu nu m-ai înțeles pe mine”. Expertiza va stabili, însă, dacă nu a fost înțeleasă pentru că înregistrarea a fost manipulată, așa cum se susține în comunicatul DNA, sau doar pentru că avea o calitate slabă, mult sub standardele la care ne obișnuise SRI pe vremea când, neconstituțional, era principalul furnizor de înregistrări al procurorilor.

Mai trist este, însă, un alt vers vizionar, care spune că “nici n-ai vrut să mă-nțelegi”. Căci asta a fost atitudinea aproape generală duminică seară, atât în tabăra celor care, necondiționat, susțin himera anticorupției în varianta românească, cât și a celor ce, de bună credință, dar induși în eroare, cred că rolul procurorilor este de a băga la pârnaie politicieni, pe ideea că politicienii sunt oricum vinovați aprioric.

Până să trimită doamna comunicatul în care spunea că înregistrarea e o făcătură, comunicatorii neoficiali ai DNA au lansat altă pistă. Anume aceea că nu e nimic greșit în ce spune acolo statuia luptei anticorupție. Cumva sincronizați, doi dintre “ziariștii” pe Justiție, doi dintre cei care preiau literal rechizitoriile și le prezintă drept investigații proprii și adevăr suprem, au sărit spunând, aproape plagiindu-se sau nemaiprelucrând deloc ordinul, că nu e nimic greșit dacă o persoană este desemnată drept vinovat înainte de găsirea dovezilor. Astfel, Alex Costache, corespondentul DNA la TVR, ne spunea că “Era grav dacă le spunea să nu ajungă la dl premier. Așa!? Păi, nu asta tb să facă procurorii? #peei #luatil„, iar Ionel Stoica, actualmente trimisul procurorilor în redacția Adevărul, cugeta la rându-i: “Scandal ar fi fost dacă Kövesi ar fi spus: «Să nu cumva să te atingi de premier». Altfel, mesajul șefei DNA este cam așa: Toți hoții să se ducă la pușcărie, indiferent de funcțiile pe care le au”.

Aparent e corect, dar și universal valabil: hoții trebuie să ajungă la pușcărie, funcțiile hoților nu contează. Până aici, nimic de obiectat. Doar că, în afara cazurilor în care vorbim de flagrant, de denunțuri reale sau de urmăriri îndelungate, e greu să spună cineva de la bun început cine e hoțul. Procurorul pleacă, atunci când își face meseria, iară nu atunci când execută o comandă, de la fapte și prejudicii. E job-ul lui ca pe parcurs să găsească și făptuitorul și să strângă dovezile prin care să demonstreze vinovăția acestuia. Or, în discursul doamnei Kövesi, boul e pus înapoia carului. Indicația doamnei e clară: să se ajungă la premier. Sigur, ar fi fost grav ca șefa procurorilor anticorupție să ceară protejarea premierului, dar și indicarea sa ca obiectiv încă din start, fără dovezi temeinice, transcende limitele Justiției, așa cum sunt ele trasate într-o democrație funcțională, cum se vrea cea românească.

La fel de grave, în respectiva înregistrare, sunt și alte spuse memorabile ale Laurei Codruța Kövesi, ignorate cu generozitate de către aplaudaci. Modul în care pune doamna problema în ceea ce privește “ieșirea” dosarelor pe piață nu are legătură cu mersul investigațiilor judiciare, ci cu marketingul, relațiile publice și publicitatea. Atunci când procurorii încalcă Constituția, doamna simte nevoia unui dosar tare, cu miniștri, care să spele imaginea instituției. E un calcul meschin și fără legătură cu treaba reală a procurorilor. Procurorii trebuie să reprezinte, întâi de toate, interesele statului și ale cetățeanului, nu pe cele ale instituției. Avem, în ultimul an și jumătate, atâtea exemple de dosare “ieșite/scoase” în momente oportune pentru instituție, dar care se dovedesc a fi complet nefondate, încât grija principală a șefei DNA ar trebui să fie rigoarea profesională, nu apariția oportună a cătușelor pe ecranul televizorului. Există la DNA mai mult de 8.000 de dosare nefinalizate, dar bilanțul cere noi și noi victime. Zecile de mii de ore muncite de către procurori și plătite de către contribuabili sunt irelevante pentru Laura Codruța Kövesi dacă nu are o bombă care să mai smulgă urale de la mulțime și decorații de la ambasade. Asta chiar nu este Justiție, este piar de cea mai proastă calitate și management defectuos al resurselor umane și financiare.

Nu ne putem permite, parafrazându-l pe Arnaud Amaury în timpul asediului de la Béziers, să spunem: “Băgați-i pe toți la pârnaie, Dumnezeul anticorupției îi va recunoaște pe ai săi!”. Nu putem combate ilegalitatea prin încălcarea legii, nu putem spera la democrație apelând la armele dictaturii.

În rest, în înregistrările făcute chiar de colegii săi, procurorii, doamna Kövesi nu greșește prea tare. Pentru un procuror stalinist e chiar foarte blândă.

(963 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.