Home / Scriitori / Și mari actori, și mari poeți

Și mari actori, și mari poeți

Zoom

Pe vremuri, mulți dintre marii noștri actori scriau versuri. Aveau și talent, nu numai aplomb liric de naivi care scriu poezie, ca tot românul. Emil Botta, cu aerul lui fantomatic, era recunoscut ca poet și luat în serios, ca atare. Cînd mergea pe stradă, făcînd pași prudenți, de parcă ar fi călcat pe aer, compunea cîte o poezie în cap și, ca să n-o uite pînă ajungea la teatru, și-o recita în șoaptă pe stradă.

Asta i-a făcut pe mulți să creadă că actorul vorbea singur. Dar chiar și cînd nu-l ajungea inspirația, pe drumul spre Teatrul Național, Emil Botta trăgea o cortină de cuvinte între el și ceilalți pietoni, fie cu ajutorul replicilor din rolul în care juca, fie spunîndu-și poeme de-ale confraților săi literari. Altfel, dacă era însoțit de cineva, pășea cu capul în jos și cu buzele strînse, într-o tăcere absentă. Cel puțin așa și-l amintea Bebe Elvin, care mi-a vorbit de multe ori despre el.

Dinu Ianculescu, vocea gravă de la Teleenciclopedia, pentru cine și-l mai amintește, și actorul de la Teatrul Mic, n-avea asemenea ciudățenii. E adevărat că n-avea nici talentul poetic al lui Emil Botta, dar era prețuit de iubitorii de poezie, chiar dacă uneori se spunea despre el că avea mai mult talent cînd recita versurile altora. Manierat și discret în viața de toate zilele, Dinu Ianculescu își păstra resursele histrionice pentru scenă, cu o nobilă rigoare, dar și cu o timiditate rară printre actori. Pe scenă era impecabil. Făcea roluri de compoziție care presupuneau o versatilitate exersată și o inteligență artistică de mare actor. În 1985, Dinu Ianculescu a rămas în Germania, din motive de conștiință.

Ca actor, s-a descurcat și acolo, dar fără să ajungă la aceeași notorietate ca în România. N-a încercat să scrie versuri și în germană, ceea ce n-a însemnat că n-a mai scris poezie după aceea. A publicat după 1990 la editurile din România. Ar fi meritat mai mult succes decît a avut în lumea literară de la noi după Revoluție.

Însă, în cei cinci ani de cînd emigrase, Dinu Ianculescu ajunsese un expat care nu mîncase salamul cu soia al lui Ceaușescu, deși nu i s-a reproșat pe față această schimbare de regim alimentar. N-a fost singurul. Actorul care ar fi trebui să fie invitat în țară, cel puțin ca profesor de dicție, ca să-i învețe pe studenți care e deosebirea dintre o șoaptă din viața obișnuită pe care n-o aude decît persoana căreia i te adresezi și șoapta de pe scenă care trebuie să se audă pînă în ultimul rînd al sălii, a rămas pînă a murit un simplu vizitator în România.

(1296 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Drama e cā au mai rāmas foarte putini dintre acesti intelectuali de calibru.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.