Articole ce conțin cuvântul cheie: Alexandru Vaida-Voevod

La 1919, serviciile secrete românești erau un fel de imitație a modei pariziene, care făcea mai mult vîlvă în saloane decît pe teren. Armata avea cîțiva ofițeri detașați în ceea ce se numea Secția a II-a, o mică unitate care se străduia să urmărească mișcările inamicului pe timp de război. Mai existau Direcția Poliției și Siguranței Generale, care se ocupa cu cotonogirea adversarilor politici și incendierea tipografiilor comuniste, Prefectura Poliției Capitalei, care avea în sarcină intimidarea presei de scandal, și […]

Pe 28 iunie 1919, Ion I.C. Brătianu semnează Tratatul cu Germania la Paris, dar refuză să semneze ceva cu Austro-Ungaria. Marile Puteri se înfurie, bat din picior, dar Brătianu le trîntește ușa în nas și părăsește conferința. Ajuns în țară, dă peste ceea ce ar putea fi numit ghinion, dar pînă la urmă se dovedește a fi noroc. Armata lui Bela Kun intră în Transilvania, iar asta deschide armatei române, care abia aștepta, posibilitatea de a invada Ungaria. În august, […]

Istoria propagandei și a manipulării nu poate trece indiferentă peste pionieratul românului Vaida-Voevod, care, cam în aceeași perioadă în care Troțki îl dezinforma pe Lenin cu ziarele într-un singur exemplar, el construia la Paris, pentru negustorii conferinței de pace, o ficțiune românească de nerefuzat, trăsnind a eroism, unire și Dom Pérignon. Vaida-Voevod știa ceea ce era ușor de aflat: România nu-și putea pleda cauza doar în timpul lucrărilor, ziua, în fața Marilor Puteri, fiindcă argumentele ei politice, geografice și mai […]

Ceasul de aur al României Mari s-a sincronizat cu pendula de stejar a moșierului patriot Vaida-Voevod. Era ianuarie 1919, începea Conferința de pace de la Paris, iar marile puteri puneau la cale reîmpărțirea statelor inferioare. Triburile românești din Carpați își uniseră teritoriile, aspirau la statutul de națiune, dar un morcov internațional, înfipt între provinciile istorice, le tulbura bucuria. Era nevoie de recunoașterea Franței și a Angliei, a Italiei și a Rusiei pentru ca regatul României să-și păstreze ceea ce cîștigase […]

Alexandru Vaida-Voevod s-a născut în 1872, într-o familie plină de episcopi și aristocrați, ale căror rădăcini se pierd în întunericul genezei transilvane, în praful stîrnit de încălecatul regilor maghiari și descălecatul voievozilor ardeleni. Averea neamului Vaida, materială și spirituală, a rodit în grădina greco-catolică din jurul Clujului, Bistriței, Brașovului și Budapestei, însămînțată cu memorandiști, moșieri și revoluționari. Alexandru a trăit în supa etnică a Transilvaniei, vorbind româna, germana și maghiara, închinîndu-se unui Iisus cuprins de îndoială catolică, purtînd respect Vienei […]