Home / Science friction / Trăim decenii de împliniri mărețe

Trăim decenii de împliniri mărețe

Zoom

Nu știu cum vă simțiți voi, dar eu mă entuziasmez zilnic tot citind despre ultimele noutăți din domeniul medical. Am impresia că trăim într-un timp al minunilor, fiecare zi aduce cîte o veste, care mai de care mai promițătoare. Da, ar fi genial ca descoperirile astea să ajungă și la cei mai chinuiți dintre oameni, dar sînt ferm convins că se va întîmpla, mai degrabă mai devreme decît mai tîrziu. Plus că sînt unele care deja le fac viața mult mai ușoară: surse de apă, de energie, căi de comunicare cu lumea… Dar asta e puțin altă discuție, azi vreau să vă povestesc doar despre niște pași înainte în medicină.

Ați auzit despre implantul cerebral care permite amputaților să miște individual degetele de pe proteze doar cu puterea gîndului? Da, cercetătorii de la Johns Hopkins University au reușit să creeze un divais care, implantat în creier, reacționează (fără nici un fel de antrenament!) la comenzile mentale de a mișca, pe rînd și separat, degetele unei proteze. Deja “puterea gîndului” făcuse posibilă mișcarea tuturor degetelor, simultan, dar aici e vorba de mișcat unul cîte unul.

Între timp, DARPA (Direcția de cercetări a armatei americane, cum ar fi) a finanțat un studiu al University of Melbourne în care s-a reușit introducerea în creier a unui dispozitiv destinat tot controlului mental al protezelor, însă de data asta treaba s-a făcut fără operație pe creier. Este vorba despre o jucărică precum un stent (ăla de se bagă în vasele de sînge ca să le susțină pereții), doar că ăsta are electrozi pe el. Cercetătorii îi spun “stentrod”. Se bagă printr-un vas de sînge din gît și ajunge la creier fără să-i mai spargi omului țeasta.

Stăm tot la creier, dar de data asta e o știre care va produce mii de șomeri: tot la Johns Hopkins University, la Bloomberg School of Public Health, cercetătorii au creat mini-creiere făcute din celule și neuroni umani. Iar cei care vor intra în șomaj sînt șoarecii de laborator, desigur. Mini-creierele sînt cam cît o musculiță, dar prezintă caracteristicile creierelor noastre și vor fi perfecte pentru testarea de medicamente. Vor putea fi produse în masă și sînt standardizate, ceea ce contează enorm pentru studiile de laborator care necesită creiere active biologic. Sînt făcute din celule stem reprogramate din celule de piele, pot fi custom-made, pentru a studia boli neurologice anume, manifestă comunicare electrofiziologică spontană și chiar mielinizează axonii, just like the real thing. Sînt și mai bune, pentru că noi nu sîntem niște șoareci-gigant, în așa fel încît rezultatele experimentelor cu ei să se potrivească perfect. Deci șoarecii-șomeri pot răsufla ușurați.

La Wake Forest Institute for Regenerative Medicine, cercetătorii au folosit un printer 3D pentru a produce urechi, mușchi și oase umane din celule vii. Pînă acum se mai printaseră organoide, mini-creiere sau mini-rinichi, pentru cercetări. Dar acum printerele 3D vor putea fi folosite pentru a obține “piese” pentru transplanturi, produse chiar cu materialul clientului. Celulele umane sînt amestecate cu plastic special și geluri care dau structura și care, odată efectuat transplantul, se dizolvă, lăsînd doar celulele vii.

Ultima e și cea mai tare (de-aia am lăsat-o pentru final). Ați auzit, deja, la știri despre succesul uriaș al unor cercetători de la Fred Hutchinson Cancer Research Center, în Seattle. Ei au folosit limfocite T modificate genetic pentru a ataca agresiv celulele canceroase și au reușit să ducă la remisie totală 94% din pacienții suferind de leucemie terminală din studiul lor. Este începutul sfîrșitului pentru cea mai sinistră dintre bolile care bîntuie omenirea.

Și toate știrile astea au venit doar în ultima lună. Vă spun, sîntem martorii unei revoluții.

(276 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. bo$$, e fain articolul tau, mai ales pentru o revista umorisitica.
    as fi un pic mai temperat cu punerea lor in aplicare, prin 2001 se spunea ca pana in 2010 vom avea organe de schimb (atentie, organe, nu tesuturi) cam in sistem de bunuri de larg consum. un deget, o ureche, un dinte…..ei bine, inca sunt la stadiul de laborator. nu neg ca s-au facut progrese, ca lucrez in domeniul asta, nu asa haitec ca cele spuse de tine.
    si apreciez ca mai este cineva interesat de domeniul asta si chiar crede ca mai exista oameni de stiinta si nu doar big pharma si conspiratii…
    cel mai tare ma doare cand zic ca am plecat din romania ca sa lucrez in cercetare medicala (ma rog, printre altele dar e alt subiect) si mi se raspunde ca de fapt eram prea prost.

  2. […] apărut în Cațavencii din 24 februarie […]

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.