1. Jurnaliștii sînt plătiți de patroni. Nu te plătește "mogulul", decît dacă nu crezi că meriți banii pe care îi primești. Un ziarist, oricare ziarist, se plătește singur, scriind texte.
Lucrezi pentru Vântu, pentru Voiculescu, pentru NIRO sau pentru, să zicem, o clinică particulară, doar atît timp cît înțelegi și consimți că asta faci.
E absurd să spui, domnule Tăpalagă, "Pe scurt, nu am luat niciodata un leu de la Vantu, cu exceptia celor cateva luni cat am luat leafa de la Cotidianul dupa ce SOV cumparase ziarul.". Dar, repet, o faci într-un context greșit, ducîndu-te la fund în timp ce-ți construiești barca de salvare.
Tu ai lucrat la Vântu mai puțin decît a făcut-o Cristi Teodorescu, spui, pe principiul idiot: ești puțin mai fată mare dacă nu ți-a băgat-o detot. Mda, a mai rămas puțină virginitate pe fund.
2. Doar unii au convingeri, ceilalți sînt cumpărați. Și au convingeri cei care au convingerile mele. Ceilalți, care spun altceva decît spun eu, au, de fapt, tot convingerile mele, doar că și le înnăbușă sub teancuri de bani sau le-a fost ștearsă personalitatea cu peria de covoare, iar creierul le-a fost luat la pilă.
Și cum dracu' se întîmplă asta, domnule Tăpălagă? Niște oameni deci, sînt atrași într-un trust sau în altul și acolo, după o perioadă în care se zvîrcolesc sub stigmatul răului, devin niște mici rotițe într-un carusel al îndoctrinării? Sau, își păstrează intacte dimensiunile personale, valorile binelui, reprezentate, evident, de Traian Băsescu, dar consimt să-l facă de rahat pentru bani? Nu cred că se duc la Voiculescu în birou și îi zic: Turnătorule, dacă nu ne dai mai mulți bani, noi, de mîine ne ducem să-l slujim pe Băsescu, oricum pe el îl iubim, de fapt, Varan securist!
Eu cred că cei de la Antena3 nu au zis nimic despre plagiatul evident al lui Ponta, de contractele preferențiale, de Dragnea, de Fenechiu, de baroni, pentru că au considerat că dispariția politică a lui Băsescu este scopul prim.
Eu nu cred că îl iubesc pe Ponta, după cum nu cred că îl iubesc pe Voiculescu. Dar îl urăsc pe Băsescu și, în timp, au ajuns să-i disprețuiască și pe cei care îl susțin. O fac într-un fel bălos, neigienic – pe de o parte din frustrare, pe de alta din din lipsa de inteligență – dar plini de convingere.
Și, tot așa, în vremea guvernării Boc, cei de la B1, EVZ și Hotnews produceau marfă cu Năstase, Iliescu și Ponta, din convingere.
Eu cred că cei mai mulți de la B1, EVZ și Hotnews o înghițeau pe Udrea pentru că aveau convingerea că e un handicap, poate trecător, al unui președinte reformator. Cred că nu au lovit în banii manevrați de ea la Dezvoltare din aceleași considerente: Băsescu trebuie să își ducă mai departe opera de reformator al justiției, sub atenta îndrumare a Monicăi Macovei.
Cred că tot din convingere aceiași jurnaliști au închis ochii cînd Băsescu a zis că l-a pus șef la SIE pe Săftoiu pentru că așa a vrut "suflețelul" doamnei Săftoiu – altfel, o declarație care închide orice joc al statului de drept. Da, era un scop mai mare: pedepsirea corupților din dosarele mari: Năstase, Voiculescu, Vântu. Și acești jurnaliști, laolaltă cu dumneavoastră, au crezut și mai cred în el.
3. "Pupincurismul", "băsismul", "lingăii" au devenit realități exclusiv din escaladarea discursului. Pus în acești termeni discursul public și-a creat propriile realități, la fel cum axiomele creează obiectele unei anumite lumi. Scîrba pe care v-o provocați unii altora – hrănită de cei pe care îi preferați (vezi ieșirile lui Băsescu, Ponta, Crin la adresa jurnaliștilor) – este în acest moment mai reală decît statul reformat al lui Băsescu, decît lupta sa împotriva corupției, decît creșterea salariilor a lui Ponta sau decît îngrijorările Europei. E înduioșător să-l vezi pe Ion Cristoiu trăgînd flegme cot la cot cu Orcan și Halpert, e ridicol să vezi femei învinețindu-se la față, congestionîndu-se, tremurînd de furie în studiourile teve, transpirînd ca niște animale de povară doar pentru că seară de seară vă faceți unii pe alții lingăi, băsiști, pupincuriști.
Dar, cum spuneam, vă cred sincer în abordare. Doar că acel pas intermediar – compromisul cu minciuna regimului Băsescu, un compromis spre o Românie mai curată, mai bună, nu-i așa – a devenit o realitate mai puternică decît v-ați fi așteptat și pe care nu o mai puteți părăsi. Cu fiecare nou cuvînt nu faceți decît s-o populați.
Știu, vei spune că nu e nici un compromis, dar, na, am și eu credința mea.
Riscați, și unii și ceilalți, să deveniți veteranii traumatizați ai unui război la capătul căruia vă plimbați mințile în cărucior prin parc. Ce să zic, parcă n-aș vrea să te văd aruncînd cu galoșul în Dana Grecu, lansată cu viteză pe aleea vecină.