Marota asta cu ”interesul național” prin care Gabriel Oprea și UNPR-ul umblă, politic vorbind, precum gonadele-ntr-o căldare ar trebui marcată cumva, ca să-și dea seama cetățeanul cînd e vorba de ”interes național” și cînd nu. De pildă, ar fi foarte util să-i atașam ”interesului național” un girofar și-o sirenă, ca să-i facem loc precum unei ambulanțe SMURD și să tragem pe dreapta, căci e clar că e vorba de un partid bolnav, cu pacienți loviți rău la cap.
*
Vai, ce drăguți sînt turiștii străini care vizitează România! Majoritatea o constituie oameni în toată puterea cuvîntului, peste 70 de ani, perechi-perechi, cu o îndelungată experiență profesională și de viață, modele de comportament și acasă, și la locul de muncă, și, iată, și în mult visatele excursii. E emoționant pînă la lacrimi să vezi, de pildă, la Brașov, în Schei, un soț și-o soție octogenari, în genere nemți, coborînd din autocar – ea, oxigenată, ținîndu-se încă bine în cîrje, el, într-un sacou impecabil, cu tot părul în cap, adevărată coamă leonină! –, ascunzîndu-și cu demnitate cele touă tije metalice subțiri din piciorul stîng. Beneficiind acum, la pensie, de o binemeritată opulență medie, ei vin la noi să-și retrăiască anii imediat postbelici, înainte de Planul Marshall, cînd Germania era distrusă și nu-i uneau pe atunci decît sărăcia și sexul. Savurează cu delicii fiecare imagine de clădire dezafectată, de fabrică prăbușită, fiecare zguduitură a autocarului prin gropi ca de la un bombardament, iar micul dejun cu omletă și urme de șuncă, pe care li-l aduce la un hotel de două stele jumate o chelneriță somnoroasă și tuciurie, li pare un adevărat festin. Așa că, întorși acasă, cei doi soți, complet refăcuți fizic, se grăbesc să-și îndemne rudele și cunoștințele: ”Vizitați, vizitați România, grădina părăginită a Maicii Domnului!”.
(va urma)