Au trecut douăzeci de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie și America încă se întreabă „De ce?“. Exact ca și noi, la fiecare 22 decembrie.
Totul a început cu invazia URSS în Afganistan din 1979. Jocurile de putere la nivel mondial cereau intrarea americanilor în conflict de partea insurgenților locali, pe principiul „Dușmanul dușmanului meu e prietenul meu“, o decizie politică ce avea să alimenteze ani de-a rîndul cu miliarde de dolari în arme moderne, provizii și know-how lupta mujahedinilor contra armatei sovietice. Dolarii contribuabilului newyorkez nu numai că-i finanțau pe fundamentaliștii care declaraseră Jihad-ul împotriva agresorului comunist, dar ajutau și la nașterea unei obscure organizații de gherilă, Al-Qaeda, formată din tinerii arabi ai diverselor țări musulmane veniți să sprijine rezistența afgană. Printre ei își făcea poze cu un AK-47 și un oarecare Osama bin Laden, sauditul îmbogățit din afaceri cu contractori americani care-și permitea extravaganța de a se juca de-a sponsorul cauzei islamului extremist în lume.
Sovieticii se retrag din Afganistan în 1989. După căderea comunismului în Europa de Est și destrămarea Imperiului Roșu, americanii își savurează victoria convinși că pot să impună modul lor de viață întregii planete. În unele locuri le-a mers, în altele, nu. Desconsiderînd puterea religiei în statele musulmane, influența și dominația americană declanșează în zonă războiul economic, faza pe petrol, înlocuitorul celui ideologic al Războiului Rece. În timpul ăsta, lăsați de capul lor, prietenii de conjunctură din Afganistan, talibanii, extremiștii care cîștigaseră războiul civil de la sfîrșitul conflictului cu sovieticii, conduc țara spre Evul Mediu, biciuind femei în piață și executînd disidenți pe stadioane, zilnic. Era locul unde toți teroriștii lumii primeau invitație la studii și antrenamente.
Turning Point: 9/11 and the War on Terror încearcă să facă o analiză a (anti)terorismului înainte și după 11 septembrie, combinînd-o cu poveștile personale ale supraviețuitorilor catastrofei Turnurilor Gemene care caută și acum răspunsuri. Cauzele lui 9/11 sînt multiple: de la politica externă a tuturor președinților americani de pe succesiunea Carter-Biden la disfuncționalitățile între instituțiile de intelligence, în principal NSA, CIA și FBI, agențiile care n-au comunicat între ele informații vitale despre amenințările teroriste, neomițînd, bineînțeles, gravele greșeli comise în Afganistan.
În aproape două decenii de război în Afganistan, după ce SUA au cheltuit peste un trilion de dolari pentru distrugere, au mai dat (degeaba) și vreo 140 de miliarde pentru reconstrucție, mai mult decît pentru întreg Planul Marshall în Europa. Banii ăștia nu s-au dus aproape deloc spre autostradă, școală și spital: se estimează că 80% s-au cheltuit pe consultanță și securitate, pe uniforme de Poliție și Armată, pe asigurări medicale și pe tot felul de alte achiziții supraevaluate prin contract de beneficiarii reali, politicienii locali uniți de o corupție generalizată. Afganistanul a fost ca un copil adunat de pe stradă pe care l-ai scăpat de bully-ul care îi aplica tot timpul corecții corporale, dar pe care n-ai știut să-l ții în clasă, lăsîndu-l să-și facă educația tot la colțul blocului.
Ce se întîmplă azi acolo e consecința multiplelor erori politice și a proastei gestiuni a situației în toți acești ani. După anunțul retragerii trupelor americane, în timp ce SUA și statele NATO evacuau masiv Afganistanul, luna trecută, toate eforturile de democratizare a țării, toate speranțele la o viață normală s-au năruit, lăsînd o țară în colaps: președintele în exercițiu Ashraf Ghani a fugit în Emirate, talibanii au cucerit treptat toate teritoriile și au reocupat Kabulul pe 15 august, majoritatea cetățenilor onești vor să emigreze. A douăzecea comemorare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie e și prima a eșecului american în Afganistan, un stat anarhic, condus acum de niște teroriști domestici cu ambiții internaționale.
Turning Point: 9/11 and the War on Terror, 2021, documentarul terorismului contemporan, de la criza invaziei sovietice în Afganistan la 11 septembrie și-napoi, regizat de Brian Knappenberger, cinci episoade de 59-66 de minute, difuzat de Netflix.
