Noua poezie pesedistă: banii din PNRR nu vin dacă Ciolacu nu îi bulește puțin pe bugetari.
„Ultimul tren al României de a se dezvolta“ – așa vorbește Ciolacu despre PNRR în timp ce el e dintre tipii care au furat șinele vreme de vreo douăzeci de ani pentru alte zeci de trenuri care au adus în final doar haos și subdezvoltare. După cum uită să vorbească de un alt tren pe care România nu l-a prins, dar l-au prins firmele de partid: trenul numit „Anghel Saligny“, care oprește din comună în comună descărcând contracte pentru peneliști și pesediști în devălmășie.
Ciolacu e scandalizat de faptul că bugetarii au atâtea avantaje și sporuri și vouchere încât distrug viitorul României. Iată exprimare, hal de exprimare: „Nu pot să accept ca un bugetar care câștigă 2.000 de euro să îl alerg prin birou să mai ia și voucher de vacanță“.
Cumva, la adăpostul întunericului, noaptea ca Ciordache, bugetarii au jefuit țara constant, iar Ciolacu i-a prins în acest moment. Pare un comportament de tipul Băsescu – nu degeaba la Digi24 se vorbește doar de „statul gras“.
Problema cu sistemul public e complicată și simplă: e complicată pentru că sunt straturi succesive de incompetență și sporuri adunate în zeci de ani, sunt structuri administrative al căror audit nu e făcut, așa că e prostesc să vorbim de reformă. Apoi, statul român are multe alte zone crunt subfinanțate: de la Educație și Cercetare la Sănătate și Transport.
Cumva, pentru această ecuație de nerezolvat se potrivește de minune expresia scârbit superioară a turnătorului Manole când spune că ceva trebuie făcut în taxare, în finanțe, că altfel murim sau, mai rău, ajungem pe mâna FMI.
