Ciolacu e sprijinit în campania de la Buzău de Grindeanu. Adică vine „șeful“ de la București, să-l laude pe Ciolacu, băiatul întors în provincie cu coada între picioare, urât de o țară întreagă. S-a întâmplat la inaugurarea unui ciot de autostradă. Vreme rea, Ciolacu avea o față de Raskolnikov uitat vreo trei zile în ploaie. La microfon, fără ceasul ăla scump la mână, sau bine ascuns, Grindeanu: a lăudat PSD-ul, l-a lăudat pe nea Marcel… doar că toate privirile au fost pe încălțările lui Grindeanu. Nu, nu erau de Formula 1. Mai scumpe. O pereche de ghete Zegna de 1.250 de euro, ca pentru bugetari. Urâte cu spume, mai urâte ca PSD-ul.
În alte vremuri ar fi fost deliciul presei, greața absolută, miștocăreala supremă. Nu și de data asta, pentru că se simt banii PSD pentru presă.
Dincolo de asta, parcă am simțit puțin din eternitatea pesedistă: același model de șef gherțoi, cu haine scumpe, incult și mândru că e pupat în cur de colegi. În spatele său Ciolacu, purtând poate pe sub geacă hanoracul Loro Piana cu care înainte, când era premier, ieșea să se joace cu pisica. Și apropo de pisică, doamna Docuz s-a dus și ea la Buzău sau gata, i-a dat cu adio la martalog?! Nu, astea nu sunt mondenități, ci țin de destinul unui bezmetic care s-a împrumutat zeci de miliarde într-un an doar pentru că a visat să ajungă președinte al țării. Ceea ce a devenit un coșmar colectiv.