Ministrul David, într-o pornire de tăietor de lemne supărat pe pădure, a luat niște măsuri pentru Educație. Mă rog, „pentru“ e mult spus. Iar după ce a luat aceste măsuri, a zis asta: „Trebuie să vedem dacă degrevările actuale îi permit unui director de școală să funcționeze eficient sau nu“. Și are dreptate omul. Cel puțin pentru mintea lui. Chiar nu are de unde să știe dacă acele măsuri sunt bune sau nu, pentru că nu a făcut nici un studiu, nu a consultat nici un specialist, nu s-a inspirat din nici o altă politică de Educație din alte țări. Niște măsuri „la beție“. Iar acum așteaptă, așteaptă să vadă ce o ieși, ca la păcănele, ca la pariuri, că nu degeaba povestea asta horror se întâmplă în România.
O scrisoare publică concepută de 20 de oameni din Educație și semnată de peste o mie de profesori, scriitori, jurnaliști etc. nu l-a făcut pe ministrul Educației să dea vreun răspuns, să scoată o vorbă despre cele semnalate acolo. Cu cine se consultă el? Cu cine poartă dialog, te întrebi. Un orb pe ciuperci scăpat cu drujba într-o grădiniță, ăsta e Daniel David azi, iar ceea ce face are nesimțirea să numească „reformă“. Mă rog, vorba lui, stai să vedem ce o să fie, că poate intră „reformă“ pe partea asta și iese „măcel“ pe partea cealaltă.