Articole din categoria: Destinaţie

Acum, că faimoasa Cascadă Bigăr a devenit Cascada Smolăr, după ce o jumătate din ea s-a prăbușit săptămîna trecută în albia Minișului, iar fosta vedetă media va avea de azi încolo o viață turistică mai liniștită (bineînțeles, peste vreo cîteva săptămîni, cînd s-o mai împrăștia îmbulzeala spectatorilor avizi de senzațional, dornici să vadă cum a crăpat), poate că iubitorii de natură virgină vor afla că tot pe-aici, prin Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, există și cascadele Beușnița, care sînt […]

Călătorul plecat de la Orșova spre Oravița prin Valea Cernei, via Băile Herculane, are plăcuta ocazie să treacă pe lîngă, probabil, cea mai cunoscută cădere de apă din România, celebra cascadă Bigăr. Administrativ, teritoriu al comunei Bozovici, județul Caraș-Severin, Rezervația naturală Izvorul Bigăr, parte a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița din Munții Aninei, arie protejată din 2000, cum este descrisă în mod oficial, se găsește, geografic, la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuator, pe marginea șoselei, chiar în […]

Drumul cel mai scurt de la Baia de Aramă la Drobeta-Turnu Severin (DJ 670, pe numele lui de scenă ca asfalt oficial) trece peste podul de piatră de la Ponoarele, județul Mehedinți, singurul pasaj rutier natural încă funcțional din România și, cică, unul dintre foarte puținele din lume. Sună interesant, nu? Raritatea asta botezată Podul lui Dumnezeu merită, deci, dacă tot ajungi prin zonă, un scurt popas de studiat mai de aproape minunea arhitectonică care, repetată prin toată țara, ne-ar […]

Discuție la o cafea cu Traian Bădulescu, consultant în turism, responsabil pentru relațiile cu presa la ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România. Despre trecutul, prezentul și viitorul turismului românesc în pandemie. Să analizăm un pic efectele pandemiei asupra turismului. Ce s-a întîmplat în piață de la declanșarea crizei? Cum s-au descurcat firmele: au concediat oameni, au închis afacerea, s-au reorientat, au aplicat pentru fonduri de ajutorare? S-a întîmplat cam […]

„Către Ministerul Culturii, în atenția departamentului Case memoriale: Bună ziua, sînt Grig Bute, jurnalist de turism și cultură la Cațavencii. Începînd din luna ianuarie a anului curent, realizez un serial despre case și muzee memoriale, în print și online, pe site-ul revistei și pe rețelele de socializare asociate paginii de turism. Rugămintea mea ar fi să mă ajutați cu o listă actualizată a caselor memoriale din România, inclusiv adrese și persoane de contact, pentru deplasări de documentare la obiectivele de […]

În imensitatea plată, fără repere de orientare, a Bărăganului, altele decît soarele ascuns de nori, rătăcind pe șosele și mai bune și mai proaste, o să te întîlnești la un moment dat cu indicatorul ruginit de la intrarea în Siliștea Gumești. Comuna teleormăneană care, judecînd după unele ulițe, garduri și case vechi, nu pare mult schimbată față de versiunea ei cunoscută din romanele fiului acestui pămînt, Marin Preda (1922-1980). Țăranul român n-a avut poate niciodată niște reprezentanți mai importanți în […]

Oul roșu a fost vedeta acestor zile de sărbătoare, în care-am tot fost invitați de diverse emisiuni TV să petrecem Paștele în pensiunile de cinci stele care vînd tradiționalul în toate felurile, inclusiv prin ouă care mai de care mai colorate. Pentru un concurs de ciocnit ouă vopsite autentic, propunerea rubricii e să mergi să Ciocănești unul în Bucovina. Da, da, la Ciocănești, unde legenda spune că numele comunei ar veni de la făurarii care bocăneau din baroase la armele […]

Pentru turistul ajuns la Sighetu Marmației în Săptămîna Mare, cel mai potrivit obiectiv e un spațiu care, deși nu-i turistic în sensul principal al cuvîntului, cel al relaxării și distracției, este în cel informativ. Dacă privim lucrurile din perspectiva istoriei care trebuie cunoscută pentru a nu fi repetată, e chiar de datoria fiecărui român care trece prin oraș să viziteze acest loc. Mai ales a celor care regretă Epoca de Aur și se exprimă foarte vocal că era mai bine […]

Un Cîntec de leagăn se auzea, pe la sfîrșitul lui septembrie 1913, dincolo de ușa casei florarului Tănase din mahalaua bucureșteană a Cărămidarilor: lui nea Ion tocmai i se născuse al treilea urmaș, Maria, iar nevastă-sa, Ana, îi preda deja boțului de carne tremurîndă care făcea vocalize din zori și pînă-n noapte primele lecții de canto. Colo-n vale-n grădiniță. 1924, primăvara. Junioara familiei Tănase abandonează școala în clasa a treia și se dedică muzicii și grădinăriei, cîntînd îngerește unui auditoriu […]

Cult-turistul plecat hai-hui prin Ardeal după muzee memoriale poate face un popas și în fosta comună Prislop, actualmente suburbie a Năsăudului, la una dintre casele prin care l-a purtat viața pe Liviu Rebreanu (1885-1944). Primul născut dintre cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu din sătucul de la poalele Țibleșului Tîrlișua a avut parte de multe schimbări de domiciliu, încă de mic. La doi ani jumate, se muta cu familia la Maieru, lîngă Sîngeorz-Băi, unde Liviuț, cum i se spunea […]

Veșnicia s-a născut la sat, spunea Blaga. Probabil, și după ce-a citit poemele rurale ale lui George Coșbuc (1866-1918), cel mai cunoscut fiu al Hordoului. Actuala comună George Coșbuc, situată ca și-atunci, pe vremea lui, la vreo 12 kilometri de Năsăud, a cărei cea mai importantă casă este muzeul său memorial. Loc aflat în grija lui nea Vasile, nepotul unui bunic fost neam, vecin și coleg de școală primară cu poetul, un bătrîn dăruit la vorbă care povestește foarte frumos […]

„Fiecare român ar trebui să ajungă aici măcar o dată în viață“, își începe prezentarea muzeografa Complexului Eminescu de la Ipotești. Mission accomplished: te afli deja la locul acestui pelerinaj cultural situat la intrarea în satul care se desfășoară privirilor tale, imediat ce șoseaua coboară lin de pe o colină, la vreo zece kilometri de Botoșani, după ce-ai făcut stînga din drumul spre Dorohoi. Mihail Eminovici (1850-1889), al șaptelea copil din cei 11 urmași ai familiei de mici boieri Raluca […]

Pe o stradă liniștită din Botoșani, nu departe de parcul orașului, e o căsuță îngrijită cu un bust în față. Apropiindu-te suficient de mult, o să recunoști în trăsăturile bronzului figura patriarhală, de părinte al neamului, a lui Nicolae Iorga (1871-1940). Casă memorială din 1967, reconstruită și reabilitată ultima oară în 2010, singura locuință care s-a păstrat (cea în care s-a născut, undeva în centrul vechi al Botoșaniului, nu mai există) din cele vreo zece pe care familia Iorga le-a […]

Pentru numărul aniversar 500 de Cațavencii, ce episod al serialului de muzee memoriale ar fi fost mai potrivit decît cel dedicat patronului spiritual al revistei, conul Ion Luca Caragiale (1852-1912)? Cum pînă la Berlin, la ultima sa locuință, e cam dificil de ajuns în perioada asta, a trebuit să ne mulțumim cu vizitarea celor din țară. Mai întîi – pentru că la casa memorială din fosta comună Haimanale nu răspundea nimeni la telefon, stăpînul nefiind probabil acasă –, cea de […]

Ploieștiul nu-i un oraș prea turistic, dar dacă tot ajungi pe-acolo, fă-ți timp să vezi și casa geniului veșnic tînăr al liricii noastre moderne, îngerul blond Nichita. Nichita Hristea Stănescu (1933-1983), cum ar sta scris pe piatra de mormînt de la Bellu, dacă n-ar fi versurile sale. Nini, cum era alintat în casă, a fost un copil angelic și mămos care și-a păstrat ingenuitatea pînă în ultima clipă a vieții. Ca prim născut al familiei Stănescu din mahalaua ploieșteană Piața […]

Vasile Alecsandri (1821?-1890) n-a avut, în Bacău, norocul concitadinului Bacovia. Dacă depresivul simbolist are astăzi, în locuința tinereții, muzeu memorial cu curte îngrijită, fosta casă moștenită de la tată, vornicul Alecsandri, a celui mai mare poet român de pînă la apariția lui Eminescu (apud Titu Maiorescu) e doar o ruină fetidă între blocuri ponosite. Născut undeva în actualul județ Bacău (nu se știe exact nici cînd, nici unde, nepăstrîndu-se documente oficiale din acele vremuri tulburi în care familia Alecsandri se […]

Ați auzit de George Andone Vasiliu? Dacă nu sînteți fanii lui George Bacovia (1881-1957), probabil că nu, numele la naștere al celui considerat de critica literară drept cel mai important poet simbolist român fiind mai puțin cunoscut. Nimeni n-a ridicat în rang cuvîntul plumb mai mult decît a făcut-o sensibilul George al Bacăului de început de secol XX, poetul care a înnobilat metalul dens devenit sinonimul stărilor sale tragice. Cînd e mai potrivit să-i faci o vizită decît într-o zi […]

Plecat de la cabana din Păltiniș a lui Noica, pe drumul înapoi spre Sibiu, nu se poate să nu faci o oprire scurtă în Rășinari, acasă la colegul său de facultate Emil Cioran (1911-1995). Pentru fostul adolescent bîntuit de gînduri suicidare care dormea cu Pe culmile disperării sub pernă, cu capul pe o Biblie a cărei fiecare frază era o sentință, cartea unui cinism absolut față de scîrba asta de lume, vizita la Rășinari e ca o întoarcere într-o altă […]

Pentru cult-turiști, categoria aia de turiști care călătoresc și ca să intre prin muzee, expoziții sau case memoriale, există un Păltiniș diferit de cel al schiorilor de pe pîrtii, fie ei președinți sau nu. De pe la sfîrșitul anilor ’70, de cînd Constantin Noica (1909-1987) a lăsat în urmă Bucureștiul și s-a mutat cu totul în Casa de odihnă 12, cum se numea pe vremea aceea modesta cabană din pădure a cărei mansardă de opt metri pătrați, cu tot cu […]

Pe o străduță bîrlădeană lăturalnică unde doar asfaltul pare un progres față de ulița de acum două secole, poate fi găsită Casa Cuza, locul în care s-a născut boțul de carne cu destin istoric de prim domnitor al Principatelor Unite și al României, Alexandru Ioan I (1820-1873), românul numărul 1 al Micii Uniri. Fiu de ispravnic și de moșiereasă, tînărul Alexandru își face, după moda vremii, studiile în străinătate, de unde se întoarce cu o mulțime de idei revoluționare de […]