Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mihai Tudose a făcut exact figura arogantului prost. A zis că face cum vrea el și până la urmă a trebuit să dea înapoi. Dar nu oricum, ci umilit. Nu a fost singur în treaba asta. A fost cu Lia Olguța Vasilescu, cea care îi trimitea pe sindicaliști la calcule, să mai învețe matematică. Ea fiind plină de matematică la fel ca Turcia de democrație. Sau cu Liviu Dragnea, cel care se arăta mirat de conspirația cosmică prin care măririle […]

Pe zi ce trece, comisia parlamentară care anchetează evenimentele din casa lui Gabriel Oprea din noaptea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009 devine o glumă din ce în ce mai proastă. Pornită de la dezvăluirea lui Dan Andronic, cel care a fost, la rându-i, invitat să vadă pe viu rezultatul exit-poll-urilor în compania procurorului general și a primilor doi oameni din SRI, comisia face mai mult spectacol decât anchete. Prin fața distinșilor membri ai comisiei se perindă, […]

Liviu Pop poate să respire ușurat. Un alt măscărici a ieșit pe scenă și face publicul să râdă isteric și să-și smulgă părul din cap. Ionuț Mișa, cu mecla lui de detectiv amator, a introdus o taxă care exista. Și a zis că o introduce pentru că ne presează UE. De partea cealaltă, aiuristicul Mihai Tudose zicea că nu are sens să se bage legea asta, că s-a discutat, dar nu are sens. Însă, cum spuneam, legea exista. Oare e […]

Palada are ceva irespirabil – acea formă a nefrecventabilității pe care o resimți fizic. Sunt unii oameni în fața cărora Yves Saint Laurent, Versace sau Paco Rabanne își declară pe loc incompetența. Put într-un fel aparte, un miros pe care li-l percepi cu privirea, cu auzul, cu logica – de la mimica arogant grețoasă până la tonul vocii în care se amestecă savantlâcul cu cocălăreala. Că Palada ar fi prost, citit sau necitit, chiar nu mai contează. Omul are un […]

SRI are o revistă. Intelligence se numește și nu are nici o legătură cu asta. Are legătură cu ceea ce plutește prin societate ca un nor toxic și poartă, în general, numele de ”noi provocări de securitate în contextul modificărilor geopolitice din ultimii ani”. Alteori se numește ”scenarii, ipoteze de lucru și provocări în zona Mării Negre” sau ”Informație și riscuri într-o lume a globalizării accelerate”. Ați înțeles, e vorba de o revistă despre nimic, în care Maior, Hellvig și […]

E ceva vreme de când îi enervăm pe oamenii politici cu ”responsabilitatea”. Ce vreți, bă, ninge, e zăpadă, se blochează drumuri, așa e planeta asta, clima, ce vreți? – cam asta le citești în tonul vocii. Declarația asta a lui Mihai Tudose: ”Ce să facem? Să dăm o lege să nu mai bată vântul?”, dublată de alta și mai stupidă: ”O femeie s-a aruncat din telescaun, asta e!”, nu e relevantă prin ce spune exact, cât prin lehamitea pe care […]

Nu-ți trebuie multă imaginație pentru a ști ce subiect va dezbate presa românească la un anumit moment. Acum, de exemplu, se discută aprins despre situația școlilor. Pentru că pe 11 septembrie au început cursurile în școli și licee. Și, brusc, descoperim că școlile nu au autorizații, că nu-s manuale, că nu-s profesori, că… Culmea e că autorizații nu existau nici acum o lună, nici acum două luni și nici acum trei. Manuale se știa că nu vor fi tot acum […]

Niciodată, în istoria premierilor României de după ’89, nu am văzut un delir ca acela prestat de Mihai Tudose cu băncile. Ceea ce începuse ca o poziție corectă a statului în raport cu biznisurile care nu-și plătesc taxele apelând la „optimizări fiscale“ s-a transformat în ceva ce seamănă cu o boală mintală. Nu am văzut de la Tudose sau de la altcineva din Guvern ori din coaliția de guvernare o trecere în revistă a mecanismelor de „optimizare fiscală“, o inventariere […]

#noapteacahoții n-a fost bine, că era întuneric, frig și erau eliberați corupții. Din ianuarie 2017 și până în august 2017, însă, deja marile sperietori ale anticorupției au ieșit din închisoare. Voiculescu, spaima democrației, e liber. El era cel pe care-l ura atât de mult lumea în zilele alea reci de început de an. Tot ce făcuse el o viață întreagă și tot ce fac angajații lui de la Antena 3 de când există s-a concentrat, atunci, într-un șuvoi de ură […]

Din păcate, peisajul de după criză nu poate fi văzut pentru că a fost construit peste el peisajul unei alte crize. Cu timpul, și acest peisaj a devenit foarte real. Ca orice lucru despre care se vorbește mult, se urlă, se iese în stradă și, în final, se moare. De câți morți e oare nevoie ca un peisaj fals să devină unul real? Nu se știe. Criza economică din 2007 a fost, ni s-a spus, una a unei nemeritate „bunăstări“ […]

În 2016, o parte a românilor care s-au dus să voteze și-au pus speranțele într-un coș mic, pe care-l doreau dătător de victorie la alegerile parlamentare. Că speranțele erau sau nu fondate, e mai puțin important. De fapt, era un strigăt de disperare al celor care nu se mai regăsesc deloc în politica românească, al celor care se simt trădați în mod constant, al celor care se încăpățânează să vrea mai mult de la o țară despre care simt, cumva, […]

Ministrului de Finanțe nu i-a apărut chipul lui Arsenie Boca în creșterea economică și nici cel al lui Soros în deficit. Ceea ce în vremurile astea e o bilă aproape albă. 31 din cele 46 de bănci din România nu au profit, iar asta nu se întâmplă din lipsă de bani, ci din lipsă de “optimizări fiscale”. Acum ne-a zis-o și Ionuț Mișa, nu tip care are, în tonul prezentării și-n manevrarea statisticilor, inocența unui “Ionuț”. Când te uiți la […]

Liviu Dragnea și Klaus Iohannis mai că nu și-au făcut cruce și nu au scuipat în sân – Doamne ferește și apără și miluiește pe ipocriții tăi! – când au auzit-o pe aia cu impozitarea averilor Bisericii. Nici nu au avut răbdare să întrebe cam ce ar însemna asta, despre ce sume ar fi vorba sau altceva. Îmbrăcat în alb, ca însuși Gandalf cel putred de bogat de la Patriarhie, Iohannis a spus că i se pare “un fel de […]

Politicianul român e sublim ca servitor al comunității, dar, după cum vă așteptați, lipsește cu desăvârșire. Din când în când, la îndemnul consilierilor de imagine, politicianul român își mai amintește să declare că el e în slujba cetățenilor. Dacă nu-l pufnește râsul când declară asta, atunci sigur stă cu degetele încrucișate la spate. Desigur, trăim în plin secol XXI, iar relațiile contractuale dintre stăpâni și slujitori sunt mult mai umane, cel puțin la nivel declarativ. Până și bonele filipineze au […]

Vă țin spatele, suntem împreună, suntem puternici, trebuie să strângem rândurile, pentru că suntem atacați… Pentru Kövesi, din fărâmele de vorbe prețioase care ajung până la noi, DNA e instituția ei și a oamenilor pe care ea îi conduce, căreia ea le ține spatele. Parcă-i auzi pe Dragnea și gașca sa de interlopi politici punând în funcțiune strategia “cetății asediate”. Modul în care Kövesi vorbește cu procurorii DNA mi-a amintit de marele Reghe, împăratul Stelei, care le cerea jucătorilor să […]

În ciuda scorurilor mari pe care le obține de cinci ani încoace în alegeri, PSD pare hotărât să se scoată singur și de la guvernare, și din istorie, îndeplinind visul de aur al unei drepte din ce în ce mai incapabilă să se coaguleze. Degeaba vin consultanți străini și scumpi în campanie, degeaba electoratul nu vrea să lase ditamai mamutul să crape. Ei nu și nu, se agață cu dinții de ieșirea din istorie. Din păcate, prea târziu și, în […]

Liviu Dragnea a fost rănit. Hamsterul nu-i mai flutură, invincibil, peste cetatea pesedistă în rol de lup dacic. Jocul de-a cetatea asediată e deja unul răsuflat: ne atacă sistemul, ne atacă binomul, structurile, Serviciile, străinii… PSD a avut Serviciile în mână, numai că a ales să-l pună pe Țuțuianu șef la Comisia de control a SRI. Ce a făcut SRI cu împuțiciunea relației dintre Coldea și Ghiță? Nimic. Au pus mâna pe mopuri și au curățat. Ce a făcut Comisia […]

Pe la începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, cădeau MiG-urile Armatei române mai dihai decât cad, în ultimii ani, premierii PSD-ului. Unul dintre miniștrii Apărării de pe atunci, cred că generalul Spiroiu sau poate Gheorghe Tinca (știu, nici măcar Google nu prea a auzit despre domniile lor, trebuie să mergeți la bibliotecă), agasat de întrebările ziariștilor pe tema ploii de MiG-uri, a răspuns: “Ce să facem? MiG-uri avem, MiG-uri cad!”. La un popor obișnuit să se arunce în sulițe ca […]

Absolut halucinant: președintele unui partid demisionează din cauză că partidul a hotărât să aibă o poziție clară într-o chestiune de maxim interes public, într-o chestiune care a născut un scandal public și într-o chestiune care îi preocupă pe votanții acestui partid. Absolut halucinant: să ceri, ca partid, o poziție neutră în chestiunea drepturilor civile e ca și cum, ca șef de galerie de fotbal, ai cere membrilor galeriei să scandeze pentru instalația de nocturnă sau împotriva fanioanelor de la colțurile […]

Joseph Goebbels n-a mai apucat începerea procesului de la Nürnberg, la 20 noiembrie 1945. Își ucisese cei șase copii, soția și apoi se sinucisese, pe 1 mai, în același an. Dacă ar fi știut că aliații hotărâseră, încă din 1942-1945, că naziștii vinovați de crime de război urmau a fi judecați, nu executați sumar și nici expuși prin piețe publice din țările atacate, probabil că Goebbels nu s-ar fi sinucis. Pentru că ar fi văzut, în ceea ce a devenit […]

Editoriale