Fostul ministru al Educației Mircea Miclea s-a arătat scandalizat de faptul că doar 9% din cadrele didactice au sub 30 de ani. Asta nu ar fi neapărat ceva rău în sine. Problema nu este nici că o treime dintre cadrele didactice au peste 50 de ani, arată cel mai recent raport OCDE. Problema este că intrările în sistem sunt tot mai puține, oricâte comasări s-ar face, iar cu adevărat dramatic este că e tot mai greu să duci profesori de la oraș să lucreze în mediul rural. Ceea ce accentuează dificultatea accesului la Educație și lipsa egalității de șanse – cine e atât de naiv încât să creadă că educația din mediul rural e aceeași cu cea din marile orașe?
Pare o cursă nebună în Educația românească: rămânem prima oară fără profesori sau fără elevi?
Legea salarizării nu face decât să exploateze mizerabila atitudine anti-bugetară, atitudine pe care Bolojan și USR au desăvârșit-o. Toți lingăii din presă au umplut Internetul în aceste săptămâni cu faptul că în mediul privat se câștigă mai puțin decât la stat, unul neîntrebând dacă nu cumva problema este la privat.
Fostul ministru Miclea vine cu o idee bună, una pe care unii profesori au pus-o în aplicare fiecare de capul lui, din dorința de a ajuta: Miclea susține că o soluție pentru inegalitatea de șanse a elevilor ar fi crearea unei platforme naţionale cu lecţii înregistrate susţinute de cei mai buni profesori din ţară, pentru toate materiile şi pentru toate clasele, de la ciclul primar până la liceu. N-ar fi rău, dar dacă te-apuci acum să vorbești serios despre asta, afli că platforma online costă trei miliarde de euro și, oricum, nu poate fi făcută.