Paradoxuri. E britanic și predă Studii Europene, inclusiv civilizație română, la Universitatea din Amsterdam.
Reporter: Ce te-a apucat să înțelegi România pe tine, un british? Ce cărți te-au făcut s-o pricepi?
Alex Drace-Francis: La începutul anilor ’90, venisem ca student voluntar, după care am ajuns să coordonez un proiect umanitar, la Botoșani. În acest rol am observat multe lucruri, de negăsit in cărți. Întorcîndu-mă la Londra, m-am înscris la masterat, apoi la doctorat. Am avut șansa să studiez sub profesori excelenți, precum Dennis Deletant, care m-a pus în legătură cu istoricii din țară (la institute de istorie din București, Iași, Cluj). Am cercetat istoria cărții romînești și dezvoltarea culturii publice din secolele XVIII-XIX. Am învățat mult de la istoricii romîni, adoptînd, cu timpul, propria perspectiva. Am și cercetat literatura de călătorie – nu numai acei „călători străini”, ci și călătorii români în Europa. Autori precum Thomas Thornton și Emily Gerard, din partea britanicilor, și Golescu, Alecsandri și Ion Codru Drăgușanu, din partea romînească. În ele nu am căutat „adevărul”, ci am încercat să analizez atitudini, identități, în comparație reciprocă și în context european.
Rep.: Cum vezi astăzi, în România secolului XXI, permanentizarea discursului public de secol XIX?
A.D.-F.: Văd același lucru în Marea Britanie și Olanda – dezgroparea osemintelor unui rege din Evul Mediu, patriotismul obligatoriu introdus în manuale. Nu glumesc – în mai multe țări, autoimaginea a încremenit în ultimii ani și nu corespunde cu situația actuală pe plan global. În vremuri de schimbare rapidă, contemporanilor le este dor de discursurile mai vechi, ca de niște cîntece de leagăn.
Rep.: Cum de poate funcționa în continuare populismul politic?
A.D.-F.: Puterea și resursele statelor naționale slăbesc, cele ale firmelor și băncilor multinaționale, și ale mass-mediei, se consolidează. Lumea e dezorientată și vulnerabilă la discursul oferit de populiști.
Rep.: Care este identitatea europeană după evenimentele din Franța lui 2015? Cum a deschis 1789 granițele libertăților individuale și cum le-a reconfigurat 2015?
A.D.-F.: 1789 a deschis granițele libertății, dar a și dus la crearea statelor naționale. Evenimentele din Franța din noiembrie mi se par doar sfidarea cea mai recentă făcută Europei; din cauza lor și nu numai, s-au repus în discuție circulația liberă și alte drepturi importante, fără de care, totuși, Europa va fi mult mai săracă.
101 de vizualizări
Ptiu, Drace!