Economistul Cristian Păun, dom’ profesor, mare antipesedist și mare anti-stat, e făcut foc acum pe politicile lui Bolojan de creștere a taxelor.
Dacă și pe Cristian Păun a reușit să-l enerveze Bolojan cu măsurile lui, înseamnă că, într-adevăr, Bolo face tot ce poate să greșească din toate pozițiile. Cristian Păun apare des la TV și acolo laudă măsurile de austeritate, privatizările, statul minimal, chiar absent dacă se poate, și alte prostii „de dreapta“. De data asta, însă, domnul profesor e foarte mâhnit de Bolojan: adică e bine că vrea să dea oameni afară, e bine că taie salarii, că îngheață pensii, că micșorează statul până devine un punct mic și negru, dar să crească taxele, să afecteze biznisul, Dumnezeule mare, așa ceva îi provoacă stări de rău lu’ dom’ profesor.
Ce vreau să spun e că Bolojan a reușit foarte rapid să devină un Emil Boc la fel de antipatic și la fel de neînțeles și periculos pentru viața în spațiul carpato-danubiano-pontic. Boc avea o scuză: sufletul său de slugă mieroasă îl poseda și îl făcea să execute cu veselie orice prostie îi ordona matolul de la Cotroceni. Bolojan însă face toate acestea singur, din talent, atent cică doar la macroeconomie. Oamenii nu contează, trecutul nu contează, Educația și Sănătatea nici atât, Bolo ia măsuri și se uită la cifrele macro. Însuși FMI-ul a mărturisit că a procedat greșit dând mână liberă unor astfel de torționari economici, dar Bolo al meu de unde să știe, tăiase Boc și Internetul la Oradea în 2012-2013.
Asta e, nu ne rămâne decât să mai trecem o dată prin hăul sărăciei și al austerității lipsite de creier.