Anamaria face opoziție constructivă, cum se zice. După lista de priorități prezentată ieri de Bolojan ca făcând parte din al doilea pachet de măsuri – să dea Bunuțul să vedem și trecerea de la teorie la practică, că altfel am mai tot auzit de planuri de reformă – Anamaria Gavrilă a stat cuminte și a analizat ea ce a analizat, a pus biciul pe neuron și a găsit că mai trebuie adăugat ceva la propunerile lui Bolojan.
„Faceți publice contractele pe banii publici, ajutorul pentru Ucraina și ajutorul pentru Rep. Moldova! Arătați cum am ajuns la 200 mld euro datorie!”. Frumos, hotărât, ca o motivațională de dimineața cu spor la cafeluță. Nici n-ar mai fi de adăugat mare lucru. Mă rog, poate faptul că, în cea mai mare parte, contractele pe bani publici sunt publice. Problema nu e că ar fi secrete, cât modul în care sunt atribuite, cum se fac caietele de sarcini, care nu-s publice, că trebuie cumpărate de cei care vor să liciteze, valoarea lor și așa mai departe. Cât despre insinuarea că ajutorul pentru Ucraina și Republica Moldova ar fi de vină pentru faptul că datoria totală a României a sărit de 205 miliarde de euro, asta e o inepție fără margini. Uniunea Europeană, per total, a furnizat asistență Ucrainei în 2024 vreo 3 miliarde de euro ajutor umanitar, sub un miliard pentru protecție civilă, 33 de miliarde pentru consolidarea capacităților militare și 6 miliarde prin Instrumentul european pentru pace. România a contribuit la toate aceste sume într-o mică măsură. Până și povestea repetată cu obstinație de suveraniștii lui pește prăjit, cea cu miile de lei date pentru un copil ucrainean refugiat, nu e nimic mai mult decât o minciună gogonată, ajutorul plătit de statul român pentru o persoană ce are statut de refugiat, conform OUG 96/2025, fiind de 750 lei pentru o persoană sau 2.000 de lei pentru o familie. Dar, hei, e vară și trebuie să facă fata opoziție. Dacă nu e cu gay, atunci e cu Ucraina și Moldova.