Primăvară. Trei cupluri de vechi prieteni pleacă în week-end din oraș la casa de vacanță a lui Nick și Anne, care sărbătoresc nunta de argint. Mai mult ea: el, aflat în criza vîrstei de mijloc, s-a plictisit de tabieturile doamnei, nu-i mai place cum arată, vrea altceva. Dar n-are curajul să spună chestiile astea decît amicilor puși într-o situație penibilă, de spectatori ai unei relații deja consumate.
Vară. Un Nick separat de soție își ia partenera cu peste douăzeci de ani mai tînără și prietenii de-o viață în sejurul de pe insula exotică ales de noua sa iubită, Jinny. Oameni de cincizeci și ceva de ani se comportă ca niște adolescenți, acceptînd ipocriți, cu zîmbetul pe buze, programul hipsteresc, cu activități nepotrivite pentru vîrsta lor, al unei domnițe care le-ar putea fi fiică. Anne e și ea pe-aici, într-o vacanță single în singurul hotel de lux al zonei, și întîlnirea complet întîmplătoare cu grupul ex-ului livrează momente jenante pentru toată lumea.
Toamnă. Week-end-ul Părinților la Universitate; gașca revenită în vizită la fiicele studente rememorează momente trăite în campusul unde s-au cunoscut în urmă cu treizeci de ani. Fosta nevastă, desigur prezentă, e prilej de noi situații inconfortabile, mai puțin pentru Nick, care vrea să împace capra pe care o călărește în prezent cu varza de care se află în plin proces de divorț, faza partajului. Fata lor, regizor aspirant de teatru modern, pune în scenă toate resentimentele provocate de despărțirea părinților. Ceartă în cuplul gay cu italian isteric la neglijențele soțului și în cel hetero cu probleme de timing, mici neînțelegeri și invidie/gelozie nerecunoscută față de relația lui Nick.
Iarnă. Petrecerea de revelion îi adună din nou pe cei șase în cabana unei stațiuni de schi. Alți șase, pentru că, în lipsa lui Nick, plecat cu Jinny și cu prietenii ei de pe partea cealaltă a prăpastiei generaționale, Anne vine cu proaspătul iubit, un libidinos cu chelie care știe să cînte la chitară. Lucrurile se aranjează însă cu totul neașteptat, după o tragedie care îi face să renunțe la orgolii și îi strînge împreună.
În The Four Seasons, pe muzica preclasică a lui Vivaldi, dansează toate necazurile de cuplu ale americanilor din clasa de mijloc cu diversele minciuni și vorbe de complezență pe care și le spun unii altora, menajînd sensibilități exagerate. Prizonieri în lesa convențiilor, oamenii își ascund problemele reale, nemulțumirile unor căsnicii nefericite sau deciziile deja luate. Iluzia unei noi cuceriri la vîrsta asta construiește în vis persoana ideală, una încă scutită de căutarea ochelarilor pentru citirea mesajelor de WhatsApp, dar, preferabil, suficient de matură cît să fi văzut vreodată telefon fix sau monitor cu tub catodic. În funcțiune, nu la muzeu.
Cel mai greu lucru e să-i spui partenerului de-o viață cum te simți și ce vrei cu adevărat de la el/ea. Morala acestei povești cu final neașteptat ar fi truismul transformat în replică de scenă: „Ne naștem singuri, murim singuri și, între momentele astea limită, tot ce facem e să ne mințim unii pe alții“.
The Four Seasons, 2025-?, satiră a relațiilor de cuplu deghizată într-o dramedie romantică, creat de Tina Fey, Lang Fisher și Tracey Wigfield, bazat pe filmul omonim scris și regizat de Alan Alda, opt episoade de 27-35 de minute, difuzat de Netflix.