Senatul României este acea Cameră a Parlamentului în care Opoziţia face grevă, iar Puterea nu vine la lucru pentru că, oricum, n-ar avea fie cvorum, fie majoritate, fie chef de muncă. Asta, totuşi, nu-i împiedică pe senatori să-şi dorească îndeplinirea unui vis de milenii al omenirii: zborul. Nu vă gândiţi că senatorii s-au apucat, mai nou, să proiecteze maşini zburătoare, să-şi construiască aripi de şindrilă şi să fâlfâie prin Casa Poporului, încercând să ridice de la sol corpurile lor muuult mai grele decât aerul. Nu, nu s-a întâmplat ca fraţii Wright să se încarneze în persoana vreunui cuplu politic, nici Vuia sau Vlaicu n-au înviat ca să-şi încaseze pe nedrept indemnizaţiile de şedinţă. Tot ce s-a întâmplat a fost că, deşi n-au activitate la intern, senatorii şi-au propus să zboare în afara ţării.
Deşi mulţi dintre ei au feţe de moto-deltaplanişti care zboară regulat deasupra Prutului încărcaţi cu sute de baxuri de ţigări, vă daţi seama că nu s-ar putea prezenta aşa la cine mai ştie ce întrunire simandicoasă a triburilor de pe cursul inferior al Zairului. Pentru a impresiona şi pentru a-şi păstra neatins statutul de aleşi ai poporului, senatorii sunt dispuşi să investească anul acesta în bilete de avion pe rute externe nu mai puţin de 900.000 de lei cu tot cu TVA.
Nu-i mult. Sunt doar vreo 209.000 de euro, ceea ce, totuşi, nu reprezintă o avere atunci când vine vorba ca aleşii neamului să-şi mai lărgească şi ei orizontul văzând cum merg lucrurile prin alte zări. Doar n-aţi vrea ca senatorii să călătorească în străinătate cu trenul sau, de dragul ecologiştilor, cu bicicleta. Şi nici n-oţi vrea să stea închişi între cei patru pereţi ai ţărişoarei. Sunt ditamai oamenii şi se cam sufocă. Totuşi, ar fi o soluţie care să împace şi capra dornică de călătorii şi varza care urlă de-acasă după economii. Să li se cumpere doar bilete dus, şi toate cu o singură destinaţie: Franţa. Putem paria că, după două-trei săptămâni, francezii ne-ar trimite senatorii înapoi pe cheltuiala lor, ba şi cu câte 300 de euro în buzunarul fiecăruia, cât să le ajungă de campanie.