Probabil că într-un moment sau altul al vieţii dumneavoastră aţi auzit de CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale). Este acea companie care are grijă ca în România să nu se construiască autostrăzi, să nu se reabiliteze drumuri şi aşa mai departe. Pentru că, fiind criză, nu există bani pentru astfel de proiecte exagerate de infrastructură. Dar, totuşi, CNADNR trebuie să aibă o activitate care să justifice salariile şi sporurile atâtor angajaţi, deci nu poate să se ocupe doar cu neconstrucţia.
Şi pentru că am stabilit deja că modernizarea sau dezvoltarea infrastructurii rutiere nu sunt demne de CNADNR, oamenii s-au apucat de publishing, propunându-şi să editeze şi să tipărească Buletinul Tehnic Rutier, publicaţie de înaltă ţinută ştiinţifică.
Când presa tipărită pe hârtie este înlocuită, din ce în ce mai rapid, de cea făcută pe online, CNADNR se gândeşte să joace un rol important în universul restrâns al mogulilor, fiind gata să scoată pe piaţă, lunar, câte 800 de exemplare din Buletinul Tehnic Rutier. Publicaţia va avea între 80 şi 100 de pagini, format A5, şi va conţine informaţii şi reglementări tehnice pentru domeniul rutier. Şi cum presă quality, fie ea şi despre infrastructura rutieră, nu se poate face decât cu cheltuială, CNADNR pune la bătaie 127.215 lei, adică aproape 30.000 de euro. La suma asta, fiecare exemplar din Buletinul Tehnic Rutier va ajunge să coste 3,12 euro, ceea ce este, trebuie să o recunoaştem, cam mult. E drept, câtă vreme nu se pot obţine comisioane din autostrăzi, e absolut normal să se încerce obţinerea lor din tipărituri, dar CNADNR ar trebui să-şi ia rolul de mogul media în serios şi să încerce obţinerea unor pagini de reclamă, pentru a mai eficientiza publicaţia.
Un advertorial bine simţit de la Bechtel, un articol de PR de la Umbrărescu şi aşa mai departe n-ar face decât să crească valoarea artistică a publicaţiei şi ar mai reduce şi din costuri. Şi mai bine ar fi, totuşi, ca buletinul cu pricina să fie distribuit în format PDF, ceea ce ar duce costurile de tipar la 0. Dar nu poţi cere tehnologie de secol XX-XXI de la păstorii unor drumuri de secol XIX.