Mă aşteptam ca pesediştii să-l aplaude pe Adrian Năstase la congres. Dar nu mi-aş fi închipuit că o vor face cu atîta avînt. Pentru unii, întoarcerea lui simbolizează puterea PSD-ului de a face faţă încercărilor lui Băsescu de a-l distruge. Pentru alţii, care au luat în serios tentativa de sinucidere a fostului premier, revenirea lui Năstase are probabil ceva miraculos, într-un amestec de roman foileton şi de episod biblic.
Aşa că, de fapt, nu numai lui Năstase însuşi i-au adresat pesediştii aplauzele lor, ci mai degrabă s-au aplaudat şi ei între ei, amintindu-şi prin cîte au trecut – mitologia de partid! – şi văzîndu-se acum mai la putere decît ar fi sperat în noaptea cînd Adrian Năstase era dus la puşcărie cu salvarea, într-o postură deloc eroică, de sinucigaş ghinionist.
Poate că unii dintre cei care l-au aplaudat acum şi-or fi adus aminte de nemulţumirea lor că Năstase nu devenise martirul partidului, iar alţii de bănuielile care i-or fi încercat, ca pe mulţi, că a fost ceva necurat în tentativa lui de a-şi lua zilele.
În afară de asta, un Năstase care trebuie să mai stea pe margine e mai atrăgător, deocamdată, decît unul care ar fi venit să ceară la congres o parte din puterea partidului. Chestia asta i-a amintit-o Ponta, din prezidiu cu remarca lui neiertătoare, că trebuie să fii un fost preşedinte, ca să primeşti atîtea aplauze.
Nici octogenarul Iliescu nu l-a cruţat, la prima vedere, pe Năstase, cînd a spus de la tribună că puterea aparţine generaţiei lui Ponta. Şi chiar dacă Iliescu n-a vrut să facă un banc zicînd că rolul lui Năstase în partid va fi acela de „reper moral”, tot o glumă proastă i-a ieşit. Reper moral pentru cine? Pentru pesediştii care au motive să se teamă de puşcărie?!! Sau hîrşîitul edec pesedist a vrut să spună reper, pur şi simplu, dar ca să nu-i strice ziua lui Ponta, a adăugat şi moral?
Năstase, n-a uitat nici el că a fost primit la congres ca invitat, nu ca membru, nici măcar de rînd, al PSD şi, pentru a preîntîmpina constatarea jurnaliştilor că chiar dacă a intrat pe uşa principală, i s-a arătat intrarea din spate, a spus că s-a dus acolo, să vadă ce mai întîmplă cu puterea din partid. Se vedea că ştie că nu va fi invitat să vorbească de la tribună şi că orgoliosul Năstase a acceptat această condiţie umilitoare. De ce? Fiindcă Năstase vrea să se întoarcă în politică.
În acest scop a luat în calcul şi perioada în care va fi silit să mai stea pe margine şi în care imaginea lui nu mai are cum să se erodeze. Ceea ce pare să fi intuit şi Victor Ponta, cu remarca lui despre foştii preşedinţi ai PSD, care nu i se aplică lui Geoană, nici lui Iliescu, ci numai şi numai lui Năstase. Şi cred că nu e deloc întîmplător că Liviu Dragnea, actualul nr. 2 din PSD, a fost singurul care i-a spus lui Năstase că, prin absenţa lui, a lăsat un loc gol în partid. Astea nu sînt vorbe pe care un cotoi ca Dragnea să le arunce la emoţie, ci par începutul unui parteneriat care s-ar putea finaliza peste cîţiva ani.
P.S. – dacă tot a adus vorba Ion Iliescu despre repere morale, atunci două asemenea repere ar putea fi cei doi băieţi ai lui Adrian Năstase al căror devotament filial a funcţionat fără fisură în perioada în care tatăl lor a stat în puşcărie.