Articole scrise de: Grig Bute

Cu istoricul Dorin Matei despre ce s-a întîmplat în 1945 la Ialta, cu documentele pe masă, nu pe vorbe, și cum e de fapt cu noua Ialta. Despre criza Europei de azi, despre interesele Americii și despre riscul ca un sistem imperfect să fie înlocuit cu ceva mult mai rău. Cristian Teodorescu: Cum de a fost posibil ca, de pe urma unui chef nocturn făcut la Moscova de doi tipi (Stalin și Churchill), Europa să fie tragic împărțită în două […]

Ca într-un roman tîmpit de inspirație sovietică, după toate multele rele penale cîte au făcut și zis oamenii lui Georgescu la indicațiile lui prețioase sau din proprie inițiativă, aflăm dintr-un sondaj de opinie că pe primul loc în preferințele alegătorilor a ajuns G. Simion, pupilul manciurianului. Dacă o fi adevărat sondajul care ne spune asta, se cheamă că retorica bîtei, a pietrelor scoase din caldarîm, a cosorului și a puștii, plus îndemnurile la jupuirea judecătorilor determină votul a o treime […]

Cînd citesc texte în care e vorba despre prietenii mei din junețe sînt încordat și chichiricios de la prima pagină pînă la punctul cu care ele se încheie. Călătoriile în timp sînt epuizante, iar sentimentul de la sfîrșitul lor, că nimic din tot ce-a fost nu-ți mai aparține, fiindcă cel care erai e prizonierul trecutului, te face să te gîndești la tine însuți ca la altcineva. Poate din cauza asta mă feresc de fotografiile de demult și sînt suspicios cu […]

Cu universitarul, criticul literar și romancierul Bogdan Crețu despre frații Tate, proxeneți și violatori care au ajuns milionari prostindu-și fanii sau profitînd de prostia lor. Dar și despre echivalentele lor politice de la noi, „suveraniștii“ care adună voturile frustrărilor și ale analfabetismului pur și dur, ori funcțional, după eșecul la care inepția și incultura cinică a politicienilor au condamnat școala și iubirea de carte. Cristian Teodorescu: Trumpiștii frați Tate au descoperit că America libertății e comunistă, fiindcă li s-a intentat […]

Contrazicerile dintre legaliști și democratizanți despre respingerea unor candidaturi la președinția României seamănă cu certurile despre sexul îngerilor ale teologilor bizantini din Constantinopol, cînd orașul era asediat de Mahomed al II-lea. Dar dacă stai să te gîndești, bizantinii aveau tactic dreptate în sfada lor, sub asediu. Într-un fel te rogi de ajutorul unui înger și în cu totul altul de sprijinul unei îngerese. Și asta începînd chiar de la adresare. Or acum, democratizanții, acești gardieni ai democrației, le scot ochii […]

Îmi plăceau policier-urile Rodicăi Ojog-Brașoveanu. Romanele istorice nu i le-am citit, dar cărțile ei cu milițieni mi se părea digerabile. Scrise în stilul sprințar al oralității bucureșteanului cu oarece pretenții, textele ei n-aveau nici o legătură cu romanele despre milițieni model care prind infractori burghezi aflați sub influența capitalismului. Iar imaginația cu care construia intrigile romanelor sale polițiste făcea din ea o scriitoare redutabilă. Mulții ei fani îi colecționau cărțile și, lucru rar, admirația de care s-a bucurat în viață […]

Am stat de vorbă cu poetul Claudiu Komartin despre președintele reales al Statelor Unite, dar și despre Partidul Republican care e parcă hipnotizat de Donald Trump și despre Călin Georgescu, cel care reclamă BEC-ul la Curtea Constituțională ca să-și recapete candidatura respinsă la președinția României. Un interviu în care Claudiu Komartin își spune neted, fără rumeguș diplomatic, părerea despre cei pomeniți mai sus. Cristian Teodorescu: Să-i fi hipnotizat Trump pe congresiștii republicani care-l aplaudau și dădeau ca vrăjiți din cap […]

Dacă nu știați, buricul democrației mondiale se găsește în București, pe strada Eugeniu Carada, la numărul 1, peste drum de Banca Națională. Sus-pomenitul buric a suferit o lovitură mortală, cînd Biroul Electoral Central i-a respins candidatura la președinția României lui C. Georgescu. Așa e de părere respinsul, iar paraponisiții lui fani care s-au bulucit acolo și-au exprimat nemulțumirea desfundînd pavajul ca să-și facă proiectilele pe care le-au aruncat în jandarmi și au dat foc la ce-au găsit incendiabil la fața […]

În 2019, John Banville, laureat cu Booker Prize și una dintre marile speranțe ale Irlandei pentru un nou Premiu Nobel, a primit un mesaj telefonic ca din partea Academiei Suedeze. Cineva care s-a recomandat drept Mats Malm, secretarul Academiei, l-a sunat cu anunțul că i se va decerna premiul lui și unei scriitoare ucrainene. Timp de patruzeci de minute, Banville, rudele și prietenii săi au crezut asta, mai exact pînă cînd aceeași voce care suna de la Stockholm l-a sunat […]

Oare Trump, Putin, Musk s-or duce la psiholog? Și dacă se duc, le zice psihologul: vezi că suferi de asta și de asta – sau îi sfătuiește să încerce la psihiatrie? Am vorbit despre ei (și despre cazul Georgescu de la noi) cu psihologul Aurora Liiceanu, care le-a făcut o evaluare. Cristian Teodorescu: Ce crezi că e în capul lui Donald Trump? Aurora Liiceanu: În prezent, Trump își exprimă evident marea lui ambiție, de a arăta lumii cine este America. […]

Cîteodată, în filmele cu ventriloci – persoane care vorbesc din burtă! –, păpușa de lemn prinde viață și începe să spună tot ceea ce i-ar putea trece prin cap păpușarului, care se abține să scoată din adîncul vintrelor ceea ce iese din gura personajului său animat. În rolul ăsta l-a distribuit Donald Trump pe J.D. Vance, cel care acum cîțiva ani îl critica nimicitor pe actualul său protector. Vance și agitatul Elon Musk sînt cei doi care aruncă pe piață […]

După asasinarea țarului, în iulie 1917, Guvernul Provizoriu pregătea arestarea capilor bolșevici, spune istoricul Robert Service. Numai graba ministrului Justiției, Pavel Pereverzev, care a furnizat prea devreme presei dovezi că bolșevicii erau stipendiați de nemți, a scăpat partidul de la decapitare. La Petersburg e foamete, ceea ce sporește dezordinea. Se înmulțesc jafurile și crimele.  De pe front vin știri tot mai alarmante, înfrîngeri, dezertări în masă, stîrnite și de promisiunile bolșevicilor că vor face pace. Se întîmplă atîtea în vara […]

În acest interviu, Matei Vișniec crede că, la fel ca în filmul lui Fellini, continuăm să dansăm pe puntea unei nave care se scufundă. Occidentul, spune el, pare să fi devenit un pachebot lovit de două aisberguri: Putin și Trump. Iar preferința unora dintre români pentru Georgescu, omul rușilor, ar ține de fibra noastră oportunistă, care s-a transmis de la o generație la alta. Într-una dintre cele mai negre analize despre noi și despre Occidentul din care facem parte, Matei […]

Nu s-a găsit nimeni să-l întrebe pe C. Georgescu, cățelușul șchiop al Kremlinului,  de ce s-a operat la genunchi, deși predică însănătoșirea prin credință. Să se fi scurtcircuitat legătura directă a mesianicului G. cu Dumnezeu? Sau, ca popa din zicală, candidatul cu ițari roșii una zice și alta face? Altă întrebare pe care nu i-a pus-o nimeni: de ce te-ai operat, puicusorule, în Germania? În România n-ai găsit nici un medic demn să-ți repare piciorușul? Ori poate că reporterița de […]

Involuntar simbolic, filmul de propagandă al lui Serghei Eisenstein, făcut la zece ani de la revoluția din Rusia, Octombrie, e mut. Îi vezi pe poporenii furioși, ieșiți în stradă la Petersburg, dar nu-i auzi, doar bănuiești ce e în capul lor. De fapt, cum scrie satisfăcut Leon Troțki, locuitorii orașului habar n-au avut de lovitura de stat bolșevică. Revolta populară n-a avut loc decît în capul lui  Eisenstein. Filmul însă a luat locul realității în memoria publică din URSS. În […]

Îmi plac mult filmele lui Radu Jude, sînt fan, cum se zice mai nou. Îmi place și cum gîndește artistic, și ce crede despre lume – precis, dar și nuanțat –, drept care am fost încîntat că îl prețuiește entuziast un cineast de mare gabarit, Martin Scorsese. Iar umorul lui Radu Jude, cu nenumărate nuanțe, îl face și un interlocutor căruia îi ții minte cuvintele mult după ce se termină convorbirea. Răspunsul lui la întrebarea despre Oscar, că are deja […]

Întrebat ce părere are că Mircea Cărtărescu n-a fost primit în Academia Română, Gabriel Liiceanu, șeful editurii la care publică autorul Levantului,  n-a răspuns la chestiune, ci la o întrebare pe care și-a pus-o singur: „De ce-ar vrea cineva să devină membru al Academiei?“. Eseistul Liiceanu enumeră în crescendo mai multe motive pentru care cei dornici de nemurire instituționalizată ar trebui să se abțină. „A fi membru al Academiei, în actuala ei configurație, nu este oare o simplă cocardă nedemnă? […]

Una dintre cele mai frumoase cărți de Aurora Liiceanu e Șiragul cu inele. Și, cu un vechi cuvînt, poate cea mai pilduitoare. Douăsprezece istorii despre puterea inelelor – fără altă legătură cu filmul Stăpînul inelelor decît trimiterile la magia în care sînt învăluite anumite inele. Tot atîtea povești de dragoste, ură, trădare, eroism, lașitate, hoție și generozitate. Protagonistul lor, inelul, ne previne autoarea, are însușiri care-l fac recunoscut drept „vindecător, însoțitor, prestigios, faimos, genealogic, imagistic, iubitor, versatil, invizibil, vorbăreț-bîrfitor, nostalgic, […]

Cînd am auzit că s-a dus Costi Rogozanu profesor de gimnaziu  la țară, am crezut că o să stea acolo vreun an și se întoarce. Nu numai că nu s-a întors, dar nici măcar nu-i e dor de București; a ajuns profesor la liceu și ia parte la dezbaterile din comună. Altfel, e tot de stînga – nu stînga-caviar, asta e limpede –, scrie la ziar ca și pînă acum și a remarcat că dezbaterile din cîrciuma locală „La Foiosu“ […]

De cînd și-a băgat în cap că el e președintele ales al românilor, C. Georgescu și-a făcut apariția și în lumea cea de toate zilele. Efectul însă a fost departe de ceea ce au sperat el și suporterii lui. Prima oară cînd și-a chemat susținătorii în stradă, iar el s-a dus în străinătate, chipurile ca să-și pledeze cauza, n-au răspuns decît vreo 15.000 de persoane. În ianuarie, de ziua primei Uniri, cînd a anunțat că va face o horă în […]