Articole scrise de: Cristian Teodorescu

Douăsprezece întrebări pentru Dorin Tudoran, după ce a împlinit trei sferturi de veac. Cristian Teodorescu: 75 în acte, dar în minte de cîți ani te simți? Dorin Tudoran: Mintea și actele omului se află, deseori, într-o relație vulnerabilă, chiar dacă el, omul, nu vrea să ia notă de această nu tocmai bizară realitate. Depinde despre care minte vorbim. Dacă este vorba despre „mintea românului de pe urmă”, mă simt cam de 150 de ani – nu mă refer la simptome […]

Cînd eram în clasa a cincea, la școala de pe Mîntuleasa care azi nu mai e, profesoara de română ne spune să nu plecăm acasă după ore, că ne vizitează un Poet. Poetul era Alexandru Andrițoiu. Băiatul lui învăța la școala noastră și o poezie de-a lui era în manual. Un obol adus Partidului, ca multe altele. Pe atunci mai credeam că toți scriitorii sînt morți. Nu eram singurul. Toți curioși să vedem un scriitor în viață. Ne închipuiam că […]

Ce-ar fi dacă, într-o lume paralelă, replicile noastre de acolo ar trăi alte experiențe decît cele prin care trecem noi, încît, bunăoară, morții de la noi ar trăi bine-mersi în lumea aceea? După apariția acestei teorii printre fizicieni, s-a umplut proza SF de lumi paralele, ca să nu mai zic de proza fantastică. Mircea Eliade a avut o intuiție despre aceste lumi paralele, în La țigănci, cea mai bună nuvelă a lui, trecînd-o însă în contul magiei. Eugen Cadaru. autor […]

De cîteva zile, jucători de tenis dintre primii o sută și băgătorii în seamă îi scot ochii lui Novak Djokovici pentru turneul demonstrativ pus la cale de el în Serbia și Croația, de s-a lăsat cu îmbolnăviri de COVID-19. Deocamdată se știe numai de jucătorii infectați, printre care el și nevastă-sa. (Ce s-a întîmplat prin publicul care s-a înghesuit în tribune e bașca deocamdată.) Confrații și părerologii îl toacă pe numărul unu din tenisul profesionist al masculilor că a făcut […]

Profesoară de filosofie și editoare a cunoscutului site Bookhub.ro, Nona Rapotan ucidecu calm și în cunoștință de cauză cîteva dintre legendele că net-ul face și drege de cînd cu pandemia. Nu crede că lumea a citit mai mult în timpul pandemiei. Din contra.De curînd s-a îngrozit corectînd lucrările pentru Bac ale elevilor care au ales examenul la filosofie. Cristian Teodorescu:Cum îi merge literaturii pe net de cînd ne vizitează coronavirusul? Nona Rapotan:Sincer și pe scurt: prost. Dar bănuiesc că nu […]

Acum vreo trei ani m-am dus la Iași pentru niște treburi literare. Cu mașina. O conducea Daniela. Eu n-am carnet. Îmi pusesem în telefon un robot invizibil care îți spune pe unde s-o apuci cu automobilul ca să ajungi mai repede la destinație. Robotul avea glas de femeie și descărca repede bateria telefonului. Ca să nu rămîn cu buza umflată, închideam robotul pe-acolo pe unde n-avea alte sfaturi să ne dea decît să mergem înainte. Pe drum, după Urziceni, un […]

Pe cînd mai trăia și apărea prin București, cu treburi editoriale, sau prin țară, la lansări de carte, Nicu Steinhardt avea o aură de mister chiar și în lumea literară. Se călugărise de cîțiva ani la Mănăstirea Rohia, din Maramureș, dar cînd ieșea de acolo se îmbrăca în haine „civile”, ca să nu atragă atenția cu vestimentația sa de slujitor al Domnului. Se știa despre el că făcuse 12 ani de pușcărie politică. Apropiații săi mai știau însă și că […]

Vă aduceți aminte cum N. Manolescu și V. Vosganian spuneau pe la toate colțurile că ei reprezintă Uniunea Scriitorilor și că gruparea scriitorilor care vor reformarea Uniunii e o adunătură de veleitari? Manolescu și cei din jurul său au găsit de cuviință să ne excludă din Uniune. Apoi ne-au dat în judecată mai întîi „în civil”, apoi și „în penal” pe Dan Mircea Cipariu și pe mine. Nu mai țin minte de cîte ori am cerut la tribunal ca N.Manolescu […]

Dialog fără mască. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române din București, despre ceea ce poate și ce nu poate face pandemia la muzeu și nu numai. Felurite primejdii de durată. Cum e cu vizitele virtuale și cu cele la fața locului. Cristian Teodorescu:Un muzeu în care nu intră vizitatori are ceva tragic, ca decorul unei piese care nu se mai joacă,nu crezi? Ioan Cristescu:Nu este doar tragic. Unul dintre argumentele existenței noastre s-a anulat. Un muzeu are ca misiune păstrarea, […]

Făcurăm ce făcurăm și ne-am întors unde am mai fost. Ca probă că, la noi (dar și pe la alții, dacă asta consolează pe careva!), relaxarea înseamnă pentru unii să se aia de sus pe regulile de conviețuire la vremuri de pandemie. Pentru alții, zăpăciți la cap de prostiile pe care le citesc pe Net sau le sorb din gura politicienilor ori a „influensărilor”, nu-i nevoie de nici o regulă, din pricină că acest COVID-19 n-ar exista. Dacă acești alții […]

Camus era convins că Primul om avea să fie cel mai bun roman al său. Manuscrisul acestei cărți neterminate a fost găsit de Poliție pe bancheta din spate a mașinii în care el și-a pierdut viața, la nici 47 de ani. Automobilul condus de editorul lui Camus, Michel Gallimard, a ieșit inexplicabil de pe șoseaua, acolo în linie dreaptă, care ducea spre Paris și s-a izbit de un platan la 4 ianuarie 1960. Poliția a descoperit în buzunarul hainei lui […]

De mulți ani, funcția de Avocat al Poporului a ajuns la noi una de Avocat al Partidului care l-a numit sau a numit-o. În general, Avocatul Poporului se ocupă mai mult de șolticării aducătoare de beneficii politice partidului căruia trebuie să-i dovedească recunoștință. De la Victor Ciorbea, persoană cu voce răsunătoare, dar cu datorii mari pe la bănci, n-am avut pretenții. Nici de la predecesorii săi. Dar de la Renate Weber, femeie de o inteligență sclipitoare și de o cultură […]

Universitarul și politologul Michael Shafir despre criza din America și din marile capitale europene. Despre coronavirus, conspiraționiști, politicieni și despre ieșirea din pandemie. Cristian Teodorescu:De ce se întîmplă ce se întîmplă în America? Michael Shafir:Au spus-o alții înaintea mea, e rezulatul întîlnirii dintre doi factori, ambii deosebit de gravi: pe de o parte, tensiunile produse de acest virus nenorocit, pe de altă parte tensiunile sociale rezultate din încercările (și, din păcate, reușitele) lui Donald Trump de a reintroduce  în rîndul […]

L-am cunoscut în apartamentul lui Laurențiu Ulici, din blocul scriitorilor. Anii’80. Încă nu se împuțise treaba în țară, dar apăruseră primele semne. Cafeaua se găsea doar din cînd în cînd și începuseră să apară cozi mărișoare la măcelării. Era solid, nu prea înalt, voce puternică și dicție impecabilă de avocat pledant. Îl chema Romulus Cojocaru Scria romane populare care se vindeau bine. Era din Turnu Severin, unde se simțea foarte bine. Venea des la București, mai mult cu treburi avocățești. […]

Pe americanul Sean Penn îl știți din filme, ca actor, scenarist și regizor, dar și din ceremoniile de la Oscar unde a luat două statuete.De proză s-a apucat doar de doi ani. De atunci i-au apărut două romane. Cu cel despre care scriu aici a debutat. Inteligent scris, cu umor și cu numeroase propoziții din categoria panseurilor care se țin minte, dar și cu prețiozități de scenarist cu pretenții nu totdeauna acoperite, romanul e atrăgător și are suficiente ciudățenii încît […]

Nu le poți cere ungurilor să se înveselească atunci cînd vine vorba despre Trianon. Însă Ungaria Mare la care visează și azi unii dintre ei a devenit de mult timp ceva ce nu se mai poate. Și, de fapt, începuse să nu se mai poată încă din ultima perioadă a Imperiului Austro-Ungar. E normal pentru ei să vadă în data semnării Tratatului de la Trianon,cînd marile puteri au redesenat harta Europei, o zi neagră pentru istoria lor. E normal pentru […]

Anul ăsta e o calamitate pentru școli. Și la noi, și la alții. Anca Moraru e directoarea Liceului Teoretic Național din București, care are și o grădiniță, clase primare și de gimnaziu, toate în regim privat. Ce face, cum se descurcă și ce viitor are învățămîntul particular în timpul coronavirusării? am întrebat-o. Sper că optimismul ei nu e de tip „Curaj, găină, că te tai”. Cristian Teodorescu:Cum v-ați descurcat, ca liceu particular, după ce s-au închis școlile? Anca Moraru:Pentru noi, […]

Uneori e bine să crezi în semne. Dacă-ți începi ziua prost, sînt destule posibilități s-o continui și mai prost. Cu gîndul la întîlnirea cu dentista care mă aștepta peste cîteva ore să-mi plombeze o măsea, dar și la micul discurs de mulțumire că primisem Premiul Uniunii Scriitorilor, am împins cana cu cafea, cu cotul, de pe masă. Eram în bucătărie, unde pe jos nu era decît gresie. Am luat repede o cîrpă să adun cioburile și lichidul care se aflase […]

Din însemnările private și cît se poate de zilnice ale Regelui Carol I nu reiese că autorul lor voia să le dea publicității. Cel puțin,nu pînă la acest volum. Tînărul ofițer din familia Hohenzollern-Sigmaringen care a venit incognitoîn România pentru a fi uns rege nu fusese antrenat pentru această meserie. În primii ani,Carol I, pe atunci domnitorul României,a fost pe punctul de a plecade la tron, din cauza conflictelor sale politice cu liberalii, cei ce-l aduseseră la putere și care […]

Vorbulița aceea, să faci de zice popa, nu ce face el, se poate aplica perfect și în relația noastră cu Guvernul. Că Ludovic Orban i-a cinstit pe cîțiva dintre colegii de cabinet care au venit să-l firitisească de ziua lui, foarte bine a făcut! Căci, din cîte știu, legea lui Ceașescu, care interzicea băuturile alcoolice la locul de muncă, a căzut în desuetudine. Dar la Guvern și în general în orice instituție publică, inclusiv în cîrciumi, fumatul e interzis. Că […]