Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Nu, nu se citește Dimaș. Dacă eram în Franța, aș fi fost acuzat că am încurcat literele, dimache vs. dimanche. Lucrurile sînt mult mai simple: la Școala 175, de pe Grivița, exista o proaspătă tradiție a valorii. Dimache era, urma să fie proful nostru de matematică dintr-a șaptea și a opta. Ca să izbîndim la liceu. Dar eu habar n-aveam. Știu că îmi plăceau literatura și diriginta, Cornelia Manolescu. Diriginta asta a noastră a rămas, cred, în amintirea tuturor. Spun […]

Ca să nu zică lumea că sînt cîrcotaș, am lăsat subiectul de mai jos în suspensie, pînă se vor fi liniștit apele. Acu’ e vacanță. Biroul Executiv al Uniunii Scriitorilor se bronzează în liniște, după așa un efort, după o campanie așa glorioasă. Cine știe, poate că vor povesti nepoților cum au schimbat statutul, cum au pendulat între decrete și cum și-au învins oponenții prin eliminare. Nu rîdeți, e și ăsta un merit! Poate chiar meritul de căpătîi. Nu faci […]

De curînd, pe Feisbuc, un veleitar cu parapon, pe numele lui de influensăr Dan Alexe, ne-a luat din nou la perpulis pe Cristian Teodorescu și pe subsemnatul. Dracu’ m-a pus, deunăzi, să scriu un articol – sper eu, cu haz – despre cum s-au topit cele 100 de milioane de lei ale Uniunii Scriitorilor? Dracu’ în persoană. Scaraoțchi mi-a scris articolul? El. Dar cine s-a luat după tot alaiul de încornorați? Acest Dan Alexe, cel cu Miros de roşcată amară […]

În 1982, toată iarna și primăvara, am fost profesor suplinitor la Bulbucata. Iată programul: trezirea, la cinci dimineața. Troleibuzul și tramvaiul ajungeau la șase treizeci în autogară. Cursa în care urcam voios, plin de rîvnă, mă lăsa în fața școlii din Bulbucata la șapte. Stăteam aproape o oră lipit de soba care apuca să se dezmorțească. Dacă scăpam rata era jale: aveam, ce-i drept, altă cursă către Giurgiu, nițel mai tîrziu, dar nu trecea prin comună, așa că mă dădeam […]

Am petrecut în Spitalul “Cantacuzino” cîteva zile memorabile. E drept că primele zece ore nu mi le amintesc deloc. Nici nu-i de mirare. Erau mirificele ore de comă profundă, în care lumea materială și zbuciumul social erau, deja, foarte departe. Eh, o dată moare omul, și nici atunci nu-i tace gura. Numai că, după ce că n-ai murit de tot, revii la viață și viața îți scoate beția adîncurilor pe nas. Era în iunie ’90, și România clocotea. Sau, mult […]

C-o fi, c-o păți, lucrurile stau cam așa: în campania electorală a  Uniunii Scriitorilor, Dan Lungu a fost atacat la baionetă. Cică nemernicul ieșeanar fi cerut desființarea sau pedepsirea breslei. Habar n-am. Dar tot ce pot să vă spun e că directorul de imagine (da, ăla care a jurat că-și va da demisia dacă Lungu va fi ales) a trimis fiecărui membrudoveziirefutabile că nepoftitul care a venit să le tulbure somnul vrea să le ia și banii. Dar, deja, în […]

1990 a venit, ca în mai toate civilizațiile ieșite din sac, cu speranțe, pasiuni, nebunii și inițiative. Iar cuvintele de ordine al acelor zile erau: “Ceaușescu”, “tinerii noștri eroi”, “rezistența prin cultură” și “ciuperci după ploaie”. Cu Ceaușescu ne-am lămurit. Tinerii noștri eroi au provocat greață după numai șase luni. Nu vă mai lăudați, bă! Ați murit? Să fiți sănătoși! Rezistența prin cultură a publicat vreo zece best-seller-uri și gata cu literatura de sertar. Ceea ce a rămas a fost […]

Ca un adevărat geniu liric și tragic, Virgil Mazilescu îşi purta cu el poeziile. Nu pe hîrtie, ci în cap. Cu cît îmbătrînesc, cu atît mă miră mai mult capacitatea lui fenomenală de a-și memora versurile – care numai melodioase, ritmate și rimate nu erau –, dar singura explicație care-mi vine în minte e că nu a scris mult, iar fiecare poem avea o elaborare îndelungată. Altfel, e clar că-și ducea averea cumva sau pe undeva. Dar, desigur, nu în […]

Cînd e să faci căcatul praf, nimeni și nimic nu se poate opune viiturii. Revărsarea vine din te miri ce. N-a venit chelnerul. Nu te-a salutat. Sau, ce să vezi, nemernicul de public nu a binevoit să prezinte omagiile. Cam asta se înțelege din ultimul articol al vicepreședintelui USR, Gabriel Chifu. Invitat la Facultatea de Jurnalism, strașnicul poet și prozator a trăit amara experiență a indiferenței. Tinerii n-au vibrat, n-au întrebat și nici nu și-au dat seama că s-au întîlnit […]

Cartea Românească mi-a fost, vreme de șase ani, casă, protector și sursă de venituri. Noi toți (oamenii muncii – și cu mine) ne începeam programul cam pe la nouă (o adevărată binecuvîntare pentru adormitul care mă bîntuia), apoi ne odihneam un pic, la o cafeluță ALVORADA și la o tablă. Mă rog, nu era chiar o tablă, era încleștarea tablelor epocale, la care participau cam toți autorii cu care ne împrietenisem și care așteptau ori viza de la cenzură, ori […]

O fi beție? O fi drog? Ori e ceva, ori vine de undeva, altfel nu se poate. Preaiubitul critic și umorist Alex. Ștefănescu celebrează triumful patronului Manolescu trăgîndu-ne, mie și lui Cristian Teodorescu, un perdaf ideologic. „Pentru Cristian Teodorescu și Florin Iaru Felicitări pentru faptul că fostul vostru profesor Nicolae Manolescu, de la care ați învățat atîtea și căruia îi datorați în mare măsură cariera voastră literară, a fost reales președinte al Uniunii Scriitorilor. Este adevărat că de-a lungul anilor […]

În 1984, Mircea Nedelciu m-a luat deoparte, misterios: – Florin, vrei să vezi un pictor mai altfel? Voiam. Am pornit agale, era iarnă, seara cădea repede. Băusem, așa cum se cuvine, oarece, de pe aragazul portabil pe care-l adăposteam în subsolul rece al editurii. Dar ce e un pahar, ce sînt două pahare, ce mama dracului sînt trei pahare de vin fiert în România deceniului nouă? Vă spun eu: aperitiv! De la Cartea Românească pînă la Biserica Amzei era o […]

L-ați văzut cumva pe Hanță? Nu, nu cel cu ochi de faianță, ci pe decanul de odinioară al Facultății de Litere din București. Pe vremea de care povestesc, era doar prodecan, dar plin de importanță. Ca să rimeze cu Hanță, cu faianță și cu garanță. Aia era vremea lui. Vreme frumoasă, în care nu se inventaseră nici grevele universitare, nici răsturnările neprevăzute de situație. Respectivul (adică dom’ profesor) n-avea nici o trecere la studenți. Adică n-am auzit vreodată pe cineva […]

Multă vreme m-am lăudat cu memoria mea perfectă. Îmi puteam oricînd înnebuni conlocutorii citîndu-le pasaje, scene și replici din cărți citite acum cincizeci de ani. Întîmplări pe care toată lumea le credea uitate. Cuie uitate-n grinzi, magazine dispărute, vecini care parcă nu existaseră vreodată. Dar orice naș își are nașul și nimeni nu-i perfect, mai ales eu. Una din cele mai frumoase călătorii din cîte am făcut vreodată a fost cea din 1990, despre care am povestit și răspovestit. Am […]

Trei sînt amintirile mele de jurnalist de teren. Și toate cu schepsis. Prima, cea mai ridicolă, e aventura mea de la Budapesta. Venise un ciudat în redacția Cotidianului și, misterios, ceruse să vorbească cu șeful. Ei bine, eu eram ăla. Omul și-a băut cafeaua, și-a aprins țigara și a depănat o poveste încîlcită cu niște casete ale revoluției, ascunse în orașul de mai sus. Imediat m-am urcat în tren (cu 25 de dolari în buzunar, cu aparatul de fotografiat și […]

În 1979, pe stagiarii repartizați la Galați statul îi cadorisise cu etajele 10 și 11 dintr-un bloc de la marginea cartierului Ada Marinescu. Cum l-au ocupat e o poveste. Maică-mea, în imensa ei dragoste pentru plodul ei (adică pentru mine), s-a suit în tren și a aterizat la cei trei frați, Puiu, Poni și Carol, care locuiau aici. Împreună cu ei, a pus la punct un plan, adică ce s-ar numi azi o petiție, adică o cerere către activul de […]

Deunăzi, toate filialele Uniunii Scriitorilor și, evident, toate mail-urile membrilor au primit următorul mesaj: “Stimați colegi, Dl Dan Lungu v-a invadat e-mail-urile personale, atacîndu-ne că punem în pericol legea suplimentului de pensie, noi, cei care am inițiat în primul nostru mandat, în anul 2006, această Lege și care de atunci o susținem în toate împrejurările. În aceleași informări mincinoase, dumnealui se prezintă ca un apărător al drepturilor membrilor Uniunii Scriitorilor din România. Numai că lucrurile stau exact pe dos: dl […]

De curînd, mi-a parvenit de la un membru al Uniunii Scriitorilor scrisoarea de răspuns a președintelui Manolescu la acuzațiile lansate de dl Dan Lungu, în campania electorală. E un document epocal, pentru că divinul critic se coboară, în sfîrșit, de pe piedestalul academic și răspunde, vai, unor chestiuni mundane. Sau organizatorice și legale, cum zice fișa postului. Far călăuzitor, programatic și practic al felului cum merg lucrurile. Scrisoarea e plină de patos și de năduf. Iată un fragment din Preambul: […]

Rîdem, dar nu e de rîs. Facem mișto de Uniunea Scriitorilor și de managementul ei, și totul rămîne în lumea noastră mică. Se păruiesc scriitorii? “Nesătuii… Nu se mai satură de bani, milionarii dracului! Muște la arat!” Asta-i legenda, cu ea defilăm. Dar, na, vin alegerile, după un șir de procese în care, cu totul diferit de ce spun șefii, Justiția le-a tăiat definitiv macaroana. Deschideți portalul Ministerului Justiției și citiți: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000358775&id_inst=2 Dar buba nu-i aici, ci în adîncuri îngropată. […]

„Cum să arunci banii pe fereastră și să transporți peste 1.500 de scriitori la București?“, pare să spună USR. „Ce, noi căcăm bani?“ Probabil că nu au aflat de existența videoconferințelor ori de votul electronic. Pentru cei care cred că Internetul e o scorneală, ches­tiile astea sînt de domeniul SF. Se va vota pe filiale, pe rînd, urnele se vor sigila și nu­mărătoarea finală va avea loc la apro­ximativ trei săptămîni după prima alegere. Iar candidații vor bate apa-n piuă […]

romania100
Editoriale
  • Piața Victoriei teleormănenilor asupra românilor de pretutindeni

    14 august 2018

    După ce  a adus drept jertfă o fecioară neprihănită cu chistolul la jartieră, aruncînd-o dincolo de gardurile de protecție ale Guvernului în ghearele balaurului cu mai multe capete, Jandarmeria Română, […]

  • Muieutică și adevăr

    14 august 2018

    Pietroaiele care au zburat vineri seară spre jandarmi s-au întrupat dintr-un cuvînt. Așa a profețit domnul Liiceanu și așa s-a întîmplat. Revoluția a urmat, ascultătoare, drumul indicat de cele patru […]

  • Jandarmurdăria

    14 august 2018

    Concluzii după ridicarea norului de fum și gaze lacrimogene: 1) Jandarmeria nu poate fi judecată cu aceeași măsură cu care îi judecăm pe cei care au participat la protest. Nu […]

  • Scopul scuză mijloacele de tracțiune ale partidelor

    7 august 2018

    Săptămîna trecută, Klaus Iohannis și-a lăst bicicleta la poartă și a intrat călare pe Dragnea în Ierusalimul liberal, în aplauzele zarafilor. Oricît de deșelat ar arăta Dragnea și oricîte măgării […]

  • Procurorul Poporului

    7 august 2018

    Din adîncul temniței, cocoșat de o pedeapsă cît eternitatea, judecătorul Mircea Moldovan, numărător de voturi la alegerile prezidențiale din 2009, povestește frauda. Moldovan era atunci membru al BEC, vicepreședinte al […]