V-aţi dorit vreodată să vedeţi cum e să fii invizibil? Să poţi face orice fără ca omul din faţa ta să schiţeze un singur gest, ba mai mult, să continue să privească prin tine ca printr-un geam sau o vestimentaţie de-a Nicoletei Luciu? Ei bine, tot ce trebuie să faceţi este să mergeţi în cel mai apropiat bar şi să încercaţi să comandaţi ceva. Cu siguranţă, chelnerul de acolo va încerca să vă convingă că nu existaţi. Apoi, după multe minute de agitat prin aer, făcut disperat cu mîna, fluierat şi răcnit, timp în care el va fi mereu cu faţa în altă parte, chelnerisind cum fac toţi chelnerii, se va pogorî ca un fluturaş: „Nici nu v-am văzut. De ce nu m-aţi strigat, eram chiar aici?“.
1) Iluzionistul – Mama şi tatăl tuturor chelnerilor. Chelnerul suprem. Are în spate ani şi ani de ignorat clienţi şi ştie toate trucurile din manualul sictirului pentru că pe multe chiar el le-a inventat. La o adică, ar fi în stare să ignore chiar şi o hoardă de ceceni însetaţi călare pe hipopotami, dacă i-ar intra în bar. Ştie exact cînd e căutat din priviri, dorit, rîvnit cu disperare şi, exact ca un circar care se unduieşte în jurul cuţitelor aruncate spre el, poate evita orice privire aruncată spre el pe o rază de 500 de metri. În final, după ce s-a jucat destul, vine la masă şi-ţi aduce o bere. O bere pe care n-ai comandat-o. Caldă.
2) Filosoful – Îl vezi stînd la bar. Se uită în gol, fumează. Spre deosebire de iluzionist, nu se mişcă niciodată, totuşi ar putea să-ţi evite comanda încă 50 de ani. Nu te priveşte niciodată în ochi. Îşi face unghiile. Vorbeşte cu un coleg. Se uită la tavan. Într-un tîrziu se uită la tine şi-ţi face semn că vine imediat. Nu vine. Îşi priveşte din nou unghiile. Vorbeşte la telefon. Deodată, din senin, se pune în mişcare şi vine spre tine. Se duce la masa de alături. Te bucuri pentru omenire că nu s-a făcut salvamar.
3) Autistul – Roieşte în jurul tău ca un stol de lilieci cu sindrom Down. Îţi scrie comanda. O uită. Îţi ia din nou comanda. Îţi aduce altceva. Dispare o jumătate de oră. Revine cu o cola pe care o varsă pe el. Aleargă în bucătărie. Apare cu o friptură. „Am vrut bere.“ „Îmi pare rău, am crezut că vreţi friptură.“ „Am vrut bere.“ „Nu mai avem bere, sigur nu vreţi friptură?“