S-a umplut țara de mitinguri electorale care costă, fiecare, cât bugetul pe un an al unei mici comune cu locuitorii plecați la muncă în Europa.
E bine, cumva, și e absurd pe de altă parte. Pe alocuri, e chiar la limita legii. Dar ne mai încurcăm noi cu asta?
Campania electorală
pentru alegerile europarlamentare se desfășoară, oficial și legal, pe o perioadă de 30 de zile anterior zilei alegerilor. Am citit undeva, pe la începutul lui aprilie, un mesaj nervos al Alianței USR-PLUS că le-au fost distruse „corturile electorale“. Lucru, practic, imposibil. Pentru că în perioada aia nu era campanie electorală, deci nu puteau exista „corturi electorale“. Nici ale USR plus PLUS, nici ale PSD, nici ale PNL și așa mai departe. Teoretic, campania electorală pentru europarlamentare a început pe 27 aprilie. Practic, nimănui nu i-a păsat de asta. Pentru că legea nu prevede sancțiuni pentru cei care nu respectă perioada de campanie electorală de doar 30 de zile. Cum ar putea o lege votată de niște politicieni români să sancționeze faptul că ei sunt în campanie din imediat momentul exit poll-urilor?
De când s-au schimbat
legile, iar noi, contribuabilii, decontăm orice campanie electorală a unui candidat/partid care trece pragul electoral, lucrurile au devenit chiar haioase.
Pentru un candidat la europarlamentare, al cărui partid trece pragul de 5%, noi, contribuabilii, returnăm cheltuieli electorale în limita a 750 de salarii minime brute.
O listă a unui partid mare cuprinde 43 de poziții, cu tot cu rezerve, care candidează pentru cele 33 de locuri de eurodeputat. Dar campanie se face pentru toți cei 43 de candidați de pe listă. Înmulțiți cu 750. Și apoi cu salariul minim brut.
Numai pentru această campanie, partide precum PSD, PNL, ALDE sau PLUSR, care trec de 5%, vor primi de la stat câte 67 de milioane de lei.
Ajung acești bani pentru campanie, mitinguri cu scene scumpe și trupe după gust? Ajung. Cu asupra de măsură. Doar că pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă pe asta vrem să dăm banii. În schimb, toate partidele politice au fost de acord să-i primească. Pentru că le pasă de noi și de copiii de la țară care mor înecați în gropile cu căcat ce le țin loc de toalete școlare.
În același timp,
tot pe banii noștri, la Sibiu a avut loc o întrunire a Partidului Popular European. A mai fost, cică, și un summit informal al Consiliului UE. Atât de informal, încât reprezentanți ai autorității statale din România nu au avut acces. Dar e OK. Am fost reprezentați de către Rareș Bogdan, omul desemnat de nimeni să depună bale pe mâna Angelei Merkel.
Pe banii noștri.
Căci totul e pe banii noștri. Bine, ai noștri, cei care plătim impozit pe venit. Pe banii IT-știlor care nu plătesc așa ceva nu s-a întâmplat nimic.