Puţină lume ştie că în Evul Mediu, cînd criza nu lovise nici cultura, nici sănătatea, François Villon a cîştigat un concurs literar pe o temă dată cu o poezie ce trebuia să înceapă neapărat cu versul „De sete mor alături cu fîntîna“, chestie care îi era la îndemînă luînd în consideraţie relaţiile mai mult decît încordate pe care marele băutor de vin le avea cu apa chioară.
Bine informat, Guvernul Boc a dat-o şi el pe literatură şi paradocslîcuri, lansînd concursul naţional „Ca prostul mor alături de Urgenţă“, fericitul cîştigător din acest an decedînd în faţa fostului spital din oraşul Codlea. Şi asta fiindcă pe teritoriul patriei noastre nu oriunde scrie Spital e chiar spital, lucru ce-mi aminteşte de acea băbuţă sceptică oprită în faţa unei alimentare şi care, întrebînd un tînăr dacă acolo e chiar Alimentară, la exclamaţia imberbului: „Păi, nu vezi, bre, că scrie Alimentară?“, i-a întors-o voiniceşte: „Văd, maică, numai că am mai citit eu pe un gard că scrie pulă şi cînd am intrat în curte era depozit de lemne“. Uite-aşa un banc simpatic şi porcos de pe vremea bibicului s-a metamorfozat din fluture în stafilococ, căci reforma sănătăţii, lansată mai an cu turle şi sobe, nu-i decît o criminală formă fără fond şi fără fonduri.
Luîndu-şi angajamentul faţă de organele de conducere ale FMI-ului că, în viitorul cincinal, în loc de 6,5 paturi la mia de locuitori vom avea 5,6, adică viţăvercea, Emil Boc s-a îmbujorat la ideea că stîrpind paturile stîrpim şi pacienţii, anunţîndu-ne cu o candoare mengeliană că în noul proiect de lege se prevede ca unităţile medicale care internează mai mulţi bolnavi decît numărul paturilor să fie amendate cu nu mai ştiu cîte mii de lei noi.
Cireaşa de pe colivă a fost zvîrlită spre mîinile întinse ale pensionarilor entuziasmaţi de propunerea ca, începînd din acest an, să se deschidă liste de aşteptare pentru internări în toate spitalele din România.
Obişnuiţi cu listele de aşteptare ale Epocii de Aur, cînd după cinci ani de ronţăit bomboane agricole şi leorpăit iaurt intrai în posesia multvisatei Dacii 1100, bine că ne blagoslovi Dumnezeu şi prinserăm un loc şi pe listele de aşteptare ale infarctului cu două viteze şi ale cirozei cu dublă tracţiune. Te bîntuie o nevroză uşoară? Simţi furnicături şi mici tulburări de personalitate? Fii optimist şi visează! Înscrie-te din timp pe listele de aşteptare ale spitalelor capitaliste, că în şase luni pleci de acasă zdrenţăros ca Avram Iancu şi ajungi la Spitalul 9 cu tricornul lui Napoleon Bonaparte pe cap.