Matematicianul-scriitor Bogdan Suceavă, de mulți ani profesor la California State University, e printre cei pe ale cărui analize despre politica americană la zi te poți bizui. Vineri, cînd i-am luat acest interviu, am stabilit că, dacă acolo apare vreo schimbare importantă pînă la ora tipăririi revistei, vom vorbi și despre ea indiferent de inconvenientele diferenței de fus orar.
Cristian Teodorescu: Un comentator de politică internațională crede că, dacă Trump se va întoarce la Casa Albă, Statele Unite își vor schimba din nou politica față de NATO și față de Rusia. S-o luăm pe rînd. Mai poate spera Biden la un al doilea mandat?
Bogdan Suceavă: Deși un sondaj de opinie recent (publicat pe 3 august) descria cota de încredere a președintelui Joe Biden ca fiind în jur de 38%, e prea devreme ca să ne propunem concluzii definitive. Sînt multe chestiuni neclarificate încă, și prima dintre ele e cine va fi candidatul republican. Oare Donald Trump? Va putea Donald Trump candida, dacă Departamentul Justiției va aduna dovezi și va căuta să obțină o condamnare înainte de alegerile din 2024? În prezent, Partidul Republican e împărțit între partizanii lui Donald Trump și cei care nu-l doresc deloc, the never-Trumpers. Care ar putea fi reacția partizanilor lui Donald Trump în eventualitatea unei condamnări? Toate aceste întrebări pot produce schimbări în dinamica viitoarelor alegeri. Cît despre candidatura lui Joe Biden pentru un al doilea mandat, putem anticipa ce se va dezbate în timpul viitoarei campanii electorale: realizările președintelui Biden de pînă acum. Și au fost cîteva realizări semnificative. Prima a fost pachetul de infrastructură în valoare de 1,2 bilioane de dolari; să nu uităm că, atunci cînd acesta a fost adoptat, 13 reprezentanți republicani au votat alături de grupul democrat pentru susținerea acestei măsuri legislative. Asta demonstrează că Joe Biden poate atrage susținere din partea reprezentanților din ambele partide, ceea ce azi e dificil. Atunci cînd a fost adoptat, s-a spus că acest pachet de măsuri ar trebui să ajute la combaterea inflației. Mă întreb cum vor fi simțite de electorat aceste promisiuni înainte de alegerile prezidențiale, pentru că un val de dezamăgire ar putea conduce la absenteism la vot. Pe lîngă acel prim pachet de măsuri, a mai fost și un al doilea, pachetul adoptat în martie 2022, care conținea 1,9 bilioane de dolari pentru combaterea efectelor sociale negative ale pandemiei. O mutare politică importantă pentru mandatul lui Joe Biden a fost faptul că Statele Unite au revenit în Acordul pentru Climă de la Paris. Ar fi interesant de văzut cum va fi influențat electoratul din noiembrie 2024 de consecințele acestei opțiuni politice. Apoi, procentul de neangajați a scăzut de la 6,3% cînd a început mandatul lui Joe Biden pînă la 3,6% în august 2022. Sînt în SUA 5,9 milioane de oameni care nu au locuri de muncă acum. Cum vor vota ei în noiembrie 2024 și, mai ales, cum vor vota în statele-cheie, Georgia, Arizona, Pennsylvania sau Michigan? Problemele legate de eventualele măsuri legislative menite să controleze uzul armelor sau de accesul la avort pot aduce la vot mulți independenți care ar putea înclina balanța în alegeri. Întrebările pe care le-am creionat aici sînt cîteva dintre aspectele-cheie care ar putea influența realegerea lui Joe Biden.
C.T.: Republicanii l-ar susține din nou pe Trump după atacul asupra Capitoliului?
B.S.: Cred că un număr mare de simpatizanți republicani îl vor susține pe mai departe pe Donald Trump în alegerile din 2024. Un test revelator au fost alegerile primare de pe 2 august 2022 din cinci state; mesajul e clar, există un nucleu dur în cadrul simpatizanților republicani care urmează recomandările electorale ale lui Donald Trump și susțin candidații MAGA. Acolo e o bază electorală care, chiar dacă s-ar restrînge numeric, tinde să adopte poziții tot mai extreme. Sînt mai multe alegeri primare programate în diverse state de-a lungul lunii august. O bună parte a simpatizanților republicani nu-și vor schimba opțiunile nici după ce au văzut dovezile produse de comisia parlamentară de investigare a evenimentelor de pe 6 ianuarie 2021. Pe de altă parte, există un curent de opinie între simpatizanții republicani care sînt tot mai stînjeniți, dacă nu de-a dreptul speriați, de perspectiva că Donald Trump ar putea reveni la Casa Albă. Mulți dintre aceștia nu l-ar mai susține deloc pe candidatul Trump, și mă întreb dacă unii dintre ei n-ar vota cu democrații în 2024. O mare tensiune s-a mutat de acum în interiorul Partidului Republican.
C.T.: Ce cred americanii despre NATO și despre Rusia de cînd s-a accentuat criza economică?
B.S.:Majoritatea americanilor au o perspectivă profund pozitivă despre NATO și percep Rusia drept o amenințare reală. Pentru întrebarea asta avem date statistice. Înaintea întîlnirii la nivel înalt de la Madrid, NATO a comandat un studiu pentru a vedea cum e privită alianța în cele 30 de state aliate. A rezultat că 70% din cetățenii statelor NATO consideră alianța importantă pentru securitatea viitoare a țărilor lor, iar 60% consideră țara lor mai bine apărată ca rezultat al cooperării dintre națiunile nord-americane și cele europene; 80% din cetățenii alianței susțin menținerea și creșterea cheltuielilor de apărare.
C.T.: Se tem americanii de un război nuclear provocat de Putin?
B.S.: Aceasta e o îngrijorare reală pentru o parte a populației. Observatorii avizați sînt probabil mai preocupați de posibila folosire a așa-numitelor arme nucleare tactice. Alternativa aceasta ar deschide o perspectivă sumbră în analele războiului și ar crea un precedent tragic.
C.T.: Ce spun acum republicanii despre sprijinul pentru Ucraina?
B.S.: Acum cîteva luni, guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, considerat de mulți ca un posibil urmaș al moștenirii politice a lui Donald Trump, l-a descris pe Putin drept un „funcționar de stație de benzină care a moștenit arme nucleare“, ceea ce nu-i deloc rău ca imagine literară. Dar mai sînt și alte nuanțe. DeSantis a avut o atitudine foarte critică față de administrația Biden atunci cînd a fost vorba de pregătirea retragerii din Afganistan din vara trecută. Toate aspectele care țin de demnitatea, prestigiul și imaginea forțelor armate ale SUA sînt foarte importante pentru politicienii republicani. Îți propun să urmărim luările de poziție ale lui DeSantis despre Ucraina în viitorii doi ani și să vedem cum aceste declarații vor evolua în timp.
C.T.: Să zicem că Trump n-are multe șanse, care însă dintre candidații probabili la președinția Statelor Unite ar întoarce spatele actualei orientări a Casei Albe față de NATO și față de Ucraina?
B.S.: Mă întreb dacă nu cumva o eventuală victorie în alegerile prezidențiale din 2024 a lui DeSantis nu ar aduce o schimbare a abordării Casei Albe față de NATO și Ucraina. Din cîte am urmărit eu, și am fost foarte atent la nuanța aceasta, orice candidat republican care ar moșteni linia politică a lui Donald Trump ar putea da curs unor schimbări de acest fel.
C.T.: Românii din State ce cred despre invadarea României?
B.S.: Comunitatea românească din SUA exprimă un evantai de păreri și viziuni reflectînd diversitatea electoratului american; există între români republicani convinși și democrați convinși. Există români pasionați de orice ține de România, și alții care par să fi uitat de unde au plecat. În fond, de ce ne temem cel mai mult? Cred că cea mai proastă situație pentru România ar fi dacă armata rusă ar ajunge (iar) pe brațul Chilia, iar sprijinul pentru NATO ar fi diminuat și dacă un asemenea statu quo temporar ar dura foarte mult, cu consecințe importante asupra investițiilor și infrastructurii din România. Firește, am prefera să nu se întîmple asta niciodată, dar nu e ceva ce trebuie scos din calcul.
C.T.: După tine, ce urmează în războiul din Ucraina?
B.S.: Dorința ucrainenilor de a nu ajunge sub stăpînirea Kremlinului nu mai poate fi stinsă. Cred că ucrainenii au prins pentru totdeauna gustul libertății. Aici sînt premisele unui conflict de durată. Mă tem că războiul din Ucraina va dura incredibil de mult. Istoria ne învață că războaiele pornind de la legitimitatea unei coroane sau a unei țări pot fi de durată; în vestul Europei a fost războiul de o sută de ani, în secolele XIV și XV. Dar dacă ceea ce vedem acum e începutul unei tragedii care va ține decenii? Nu-mi imaginez cum va renunța Kremlinul la Ucraina și nu-mi imaginez cum pot renunța ucrainenii la libertate.