Statul românesc este unul găinăresc, ceea ce nici nu e de mirare când e condus fățiș de la pădure. Ce voiați, totuși, să fie, tigrul Europei? Poate tigrul de hârtie. Igienică. Statul român e acoperit cu hârtii și are rezultate practice de au coborât cu mult sub zero, ca-n sistemul public de învățământ. Cum, nu știați cine are interimatul și la Educație? Atotștiutorul. În rest, toate bune, statul ăsta găinăresc e condus de mântuitorul cu o singură sprânceană, n-ai treabă, cel mai viteaz dintre liberal-bugetari.
Cum, nu-l mai țineți minte când lupta ca un leu în cușcă în contra cabinetelor risipitoare Cîțu sau Ciolacu? A, stai, că n-a făcut nimic. Dădea cu var pe monumente din Imperiul Habsburgic. Oameni gospodari, nu așa! Cum, nu-l mai țineți minte când nu și-a plantat purtătoarea de cuvânt în consiliul de administrație de la radio? A, stai, că a plantat-o. Cum, nu-l mai țineți minte când s-a înconjurat de integri din mediul privat? A, stai. Anastasiu ăla. Și tot așa, la nesfârșit. Altfel, mântuitor, n-ai treabă, ascetul patimilor altora, Bolojanul nostru drag și sfânt. E și păcat să nu fie canonizat la cum a luptat el să reformeze țara. A reformat-o de a îngropat-o, dar ăsta e doar așa, ca un detaliu. Ne-a lăsat semi-alfabetizatul Ciolacu și a luat-o dracu’, practic. Iar agitprop-ul nu mai prididește cu portretizarea geniului economic al Carpaților. E drept, s-a sprijinit și pe cei opt centimetri ai lui Miruță.
Și l-a trădat, că altceva ce era să facă un pesedist, și Grindeanu-Hienă? Iar președintele Dan a fost, cap-coadă, o glumă proastă. Curat, democrație originală, nene Iancule! Scrântiții întru Ilie nu sunt recuperabili, în schimb oamenii care au mai rămas cu ceva dram de rațiune și decență în spațiul public, nu-s prea mulți, e drept, știu că România lui Bolojan e la fel de praf ca România lui Ciolacu, doar că mai săracă. Și asta pentru că n-a mai trăit pe împrumut și s-a pus biciul bugetar pe pulime. Asta a fost toată reforma mult trâmbițată. Pulimea la jug! Praf în ochii proștilor și biciul pe cârcă. Și slavă monosprâncenatului și pădurii și acum și pururea și-n veacul veacului, amin. O caricatură de țară nu putea avea, firește, decât o caricatură de mântuitor politic și, pe partea economică, direct, tot așa. Mai lipsește genericul din Benny Hill cât ne salvează Bolojan și gata, le-am trăit pe toate. Și nici măcar nu e singur, are împrejur o armată de salvatori ai națiunii mai de mâna a doua așa, dar salvatori și ei. Ce să mai, laptele și mierea urmează. E mai probabil să fie raționalizate, fiindcă și poporul cât să facă foamea așa, de capul lui, neorganizat, dar să nu ne pierdem în detalii. Plus energia cu pipeta. Doamne, continuă să-i ocolești pe români, vorba aceea.